Manipularea Gaslighting
Termenul de gaslighting a penetrat cultura pop în ultimii ani, ajungând să fie unul dintre cele mai populare cuvinte din 2018, conform dicționarului Oxford. Deși a intrat în uz abia recent, gaslighting-ul se referă la o dinamică relațională veche de când lumea. Relațiile manipulative și abuzive se perpetuează din generație în generație, prin imitație. Acestea devenin a doua natură atât pentru abuzator, cât și pentru persoana abuzată. Rezultatul, amandoi raman blocați în acest tango distructiv, fără ca măcar să realizeze. Popularitatea gaslighting-ului a dus însă și la suprasimplificarea sau trivializarea sa. De aceeea este important să înțelegem ce este cu adevărat și cum îl putem recunoaște în relațiile noastre.
Acest articol te va ajuta sa afli urmatoarele
ascunde
Ce este gaslighting-ul?
Gaslighting-ul este o formă de manipulare și abuz emoțional. Aceasta apare relații caracterizate de un dezechilibru de putere. Poate aparea in diverse medii precum cel profesional sau familial, in legaturile romantice sau de prietenie. Caracteristica acestei forme de manipulare este că victima ei este făcută să se îndoiască de propriile emoții, gânduri și percepții. Scopul unei astfel de manipulari este aceea de a distruge identitatea si increderea in sine a persoanei în cauză.
Gaslighting-ul este un proces gradual, în care realitatea victimei este distorsionată, fiind obligată să accepte realitatea impusă de abuzator. Abuzatorul utilizează această tactică pentru a avea putere absolută în relație. In general, poate crea un scut pentru orice fel de critică, pe care dacă o primește, o întoarce spre tine înzecit. Dacă de exemplu îi spui unui abuzator că te deranjează că și-a lăsat șosetele pe jos, o să te facă la finalul conversației să-ți ceri scuze și să crezi că e ceva în neregulă cu tine că ai adus asta în discuție.
Istoricul gaslighting-ului
Dacă termenul îți sună ciudat și fără legătură cu înțelesul lui, acest lucru se datorează faptului că numele este împrumutat dintr-un film din anii ’40. Filmul scoate in evidenta povestea unui barbat care își manipulează soția încât aceasta ajunge să creadă că și-a pierdut mințile.
„Gaslight” este titlul peliculei și face referire la tactica soțului de a schimba intensitatea lămpilor cu gaz din casă. Cand soția sa remarcă acest lucru, el susține că nu se întâmplă cu adevărat, ci e doar în capul ei.
Acest lucru o determină încă o dată să se îndoiască de facultățile ei mintale și să nu mai aibă încredere în propria percepție a realității. Așadar, protagoniștii Gaslight sunt prototipurile unei relații abuzive, manipulative. Prin ei, putem vedea arhitectura unei relații disfuncționale, care avansează prea rapid, prea intens.
Aparitia fenomenului
Gaslighting a început să fie descris în literatura de specialitate încă din anii ’80. Primele articole academice au făcut referire la socializarea femeilor. Acestea sunt condiționate de-a lungul vieții să tânjească după conexiune și relații. Din acest motiv, ele sunt mult mai vulnerabile in fata exploatarii.
Cine poate fi o victima a gaslighting-ului?
Victimele gaslighting-ului pot fi persoane de orice gen, sex, sau persoane fluide sexual. Cu toate acestea, exista o diferenta clara în ceea ce privește numărul de femei care sunt abuzate în acest fel, față de numărul de bărbați. Acest dezechilibru se datorează și faptului că femeile sunt invatate de mici să se îndoiască de ele însele. În plus, acestea au tendinta de a-și cere scuze ori de câte ori supără pe cineva sau sunt incomode. Pe de alta parte, bărbații sunt încurajați să aibă încredere în ei și să-și exprime opiniile fără teamă.
De altfel, unii sociologi suțin că gaslighting-ul este eminamente un fenomen social, întrucât abuzatorii utilizează anumite tehnici care includ: stereotipuri de gen; inegalitatea structurală și instituțională inerentă unei societăți patriarhale pentru a manipula realitatea victimelor lor.
În prezent, gaslighting-ul este considerat în unele țări, precum Regatul Unit, drept abuz domestic și sancționat legal.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]Te întrebi de multe ori pe zi „Sunt prea sensibilă”?
Te simți adesea confuză sau chiar nebună în relația în care te afli
Îți ceri iertare tot timpul
Îi cauți mereu scuze partenerului / partenerei
Simți că ceva e în neregulă, dar nu știi ce
Începi să minți și să eviți confruntările, doar ca să nu mai fii contrazisă
Ai dificultăți în luarea unor decizii simple
Te întrebi dacă ești destul de bună/bun
Aceste gânduri sau senzații pot apărea și în contextul unor afecțiuni psihice sau dificultăți de reglare emoțională precum:
- depresie;
- tulburări de anxietate;
- o stimă de sine scăzută.
Este destul de ușor să faci diferența între gaslighting și o tulburare legată de tine. Unul dintre motive ar fi faptul ca intr-o astfel de situatie componenta relationala este cruciala.
Dacă observi că gândurile acestea apar ca urmare a interacțiunilor cu o persoană sau un grup, care încearcă în mod repetat să te facă să-ți chestionezi gândurile și sentimentele, atunci probabil este vorba de gaslighting.
Fraze/comentarii frecvent utilizate de un abuzator
Ești prea sensibil (ă)!
Simți/crezi asta doar pentru că nu ai încredere în tine.
Nu te mai comporta ca o nebună / un nebun!
Vorbești ca o persoană nebună, știi asta, nu?
Ești doar paranoic (ă).
Glumeam doar.
Inventezi lucruri.
Nu e mare chestie.
Ești așa dramatic (ă) mereu.
Nu te ambala.
Ce spui nu s-a întâmplat niciodată.
Ești isterică.
Vezi semne acolo unde nu sunt.
Ești așa de nerecunoscător / nerecunoscătoare.
Nimeni nu te crede, eu de ce să te cred?
Îți imaginezi lucruri. Exagerezi.
Aceste fraze apar mai ales când victima încearcă să-și exprime opiniile, nemulțumirile legate de relație sau de partener. Cele mai frecvente teme de discuție care duc la creșterea tensiunii și stresului în relație sunt:
- bani;
- sex;
- familie de origine;
- obiceriuri cu care ati intrat in relatie.
Cum să gestionezi o relație în care ești victima gaslighting-ului
Conștientizarea abuzului emoțional la care ești supus este primul și cel mai important pas în eliberarea din acea dinamică. Cu toate acestea, nu este nu este insa suficient. Relațiile toxice au un câmp gravitațional din care protagoniștilor le e foarte greu să scape, fiind atrași iar și iar înapoi în dinamică. Însă cu determinare și timp, poți să scapi din această relație nesănătoasă.
Principalul antidot al gaslighting-ului constă în conștientizarea emoțiilor și auto-reglare emoțională. Trebuie să înveți sau să accepți, în caz că știi deja, că nu ai nevoie de altcineva care să-ți valideze realitatea. De asemenea, este important să înveți că este posibil să-ți aperi punctul de vedere, chiar dacă devine incomfortabil și cealaltă persoană insistă că nu ai dreptate.
Iată pașii pe care îi poți urma pentru a nu mai fi victima gaslighting-ului:
1. Identifică problema.
Dacă nu există conștientizarea problemei, atunci aceasta nu poate fi rezolvată. Așadar, este foarte important să recunoști că ești victima gaslighting-ului și să pui această etichetă abuzului la care ești supusă.
2. Diferențiază adevărul de distorsiune.
Fă notițe ale conversațiilor cu persoana abuzivă în jurnal pentru a putea avea o viziune mai obiectivă asupra faptelor. Identifică punctele în care conversația deraiază, îndepărtându-se de realitate. Apoi notează cum te-ai simțit în timpul conversațiilor. Identifică semnele negării experienței tale, care sunt semnalele de alarmă ale gaslighting-ului.
3. Depistează dacă ești într-o luptă de putere cu partenerul.
Dacă aveți aceeași conversație iar și iar, și nu poți să-l convingi să-ți ia măcar în considerare punctul de vedere, atunci probabil ești victima gaslighting-ului.
4. Fă un exercițiu de imaginație pentru a încuraja o schimbare de mentalitate.
Vizualizează-te singură, fără această relație abuzivă, sau continuând-o într-un mod mult mai distanțat. Chiar dacă simți anxietate, încearcă să-ți imaginezi acest scenariu într-o lumină pozitivă. Gândește-te doar la cât de bine o să fie să ai propria realitate, care nu mai e chestionată și contrazisă la fiecare pas. Dar si cum ar fi sa primesti sprijin din partea altor apropiați și integritate.
5. Dă-ți voie să simți toate emoțiile.
Acceptă și recunoaște că tot ceea ce simți este in regula. Adesea, după o relație abuzivă de lungă durată, victimele gaslighting-ului ajung să internalizeze vocea abuzatorului. Asa se face ca, după despărțire, încă mai aud ecourile fiecărei chestionări și insulte.
6. Dă-ți voie să renunți la relația pe care o ai.
Fie că e vorba de logodnic, soț, prietenă, mamă, soră sau frate, dă-ți permisiunea de a încheia relația cu ei. Chiar daca este greu sa accepti ideea la inceput, in timp lucrurile se vor aseza si te vei simti mai bine.
7. Concentrează-te pe emoții, nu pe ce e bine și ce e rău.
Noțiunile de bine și de rău sunt complet subiective și interpretabile, iar un manipulator apt poate să mute constant granița dintre ele. Dacă încerci să stabilești cine are dreptate, s-ar putea să nu atingi nicio concluzie satisfăcătoare. Emoțiile însă sunt o sursă de încredere pentru a evalua felul în care te face să te simți o persoană. Bunăstarea emoțională și psihologică ar trebui să existe în orice relație importantă din viața ta. Dacă partenerul de relație te face să te simți rău și să te îndoiești de tine, e un semn că probabil e o relație toxică.
8. Renunță la dorința ca lucrurile să fie diferite.
Un alt impediment în părăsirea abuzatorului este încăpățânarea de a ne agăța de o variantă ideală, imaginară a realității. Dorința ca lucrurile să fie diferite e atât de puternică încât putem chiar crede că o să se adeverească și brusc, persoana abuzivă se va transforma într-un înțelegătoare, empatică, iar relația noastră va fi salvată. Acest tip de gândire te ține prizonieră într-o relație toxică, periculoasă, și nu are fundamente în realitate. Pentru ca o persoană să se schimbe trebuie mai întâi să recunoască ceea ce face ca fiind greșit și apoi să depună efort susținut de lungă durată, prin terapie și dezvoltare personală, pentru a se transforma.
Tratament prin psihoterapie
De multe ori, daunele create de către gaslighting sunt atât de mari încât este aproape imposibil pentru o persoană să iasă din relație pe cont propriu. În cazul acesta, psihoterapeuții pot fi cei mai de încredere aliați în procesul de vindecare. Pot fi alaturi de tine si te pot ajuta sa redobandesti independența si increderea in sine.
Dacă abuzatorul aruncă o umbră de îndoială asupra a tot ce gândești și simți, terapeutul este cel care aduce lumina, prin care poți să te vezi din nou clar și fără dubii. Indiferent de formarea terapeutului, acesta poate să îți valideze experiența, trăirile și emoțiile și în timp. Te poate ghida spre insight, schimbare și abilitatea de a lua frâ
iele propriei vieți.
Terapia dialectic-comportamentală (DBT)
Deși orice terapeut te poate ajuta în procesul de vindecare, terapia dialectic-comportamentală (DBT) aduce beneficii adiționale, prin abilitățile specifice pe care le poți învăța în cadrul acesteia. Cu ajutorul tehnicilor de mindfulness poți fi prezentă în conversațiile cu abuzatorul și în loc să cazi în vechile modele de interacțiune, să-ți conștientizezi emoțiile și să-ți aperi punctul de vedere.
Abilitățile de eficacitate interpersonală te pot ajuta să navighezi despărțirea într-un mod cât mai puțin conflictual, ca să te protejezi de eventuala dorință de răzbunare a partenerului părăsit. Abilitățile de reglare emoțională sunt extrem de importante întrucât multe victime ale gaslighting-ului descoperă că nu mai au abilitatea de a-și identifica emoțiile după ani în care acestea le-au fost negate. Cu ajutorul DBT, vei reînvăța ABC-ul emoțional, precum și tehnici de gestionare a intensității emoțiilor. Și într-un final, toleranța la suferință este o componentă centrală a DBT, prin care vei fi pregătită pentru a gestiona situațiile de criză într-un mod constructiv.
Simti ca esti victima manipularii emotionale? Totul poate inceta incepand de acum.
Simti ca esti victima manipularii emotionale? Totul poate inceta incepand de acum.
Bondoc Gabriella
Medic primar psihiatru
Psihoterapeut cu peste 9 ani de experiență (peste 6500 de ore de lucru cu clienții), cu formare în Analiză Tranzacțională
Experiență și interes profesional în psihoterapia persoanelor care suferă de tulburare bipolară și tulburare de personalitate borderlineManager general Clinica HopeMembru Fondator al Asociației Române de Terapie Dialectic-Comportamentală