Termenul de gaslighting a patruns cultura pop in ultimii ani, ajungand sa fie unul dintre cele mai populare cuvinte din 2018, conform dicționarului Oxford. Desi a intrat in uz abia recent, gaslighting-ul se refera la o dinamica relationala veche de cand lumea. Relatiile manipulative si abuzive se perpetueaza din generatie in generatie, prin imitatie. Acestea devenin a doua natura atat pentru abuzator, cat si pentru persoana abuzata. Rezultatul, amandoi raman blocati in acest tango distructiv, fara ca macar sa realizeze. Popularitatea gaslighting-ului a dus insa si la suprasimplificarea sau trivializarea sa. De aceeea este important sa intelegem ce este cu adevarat si cum il putem recunoaste in relatiile noastre.
Gaslighting-ul este o forma de manipulare si abuz emotional. Aceasta apare in relatiile caracterizate de un dezechilibru de putere. Poate aparea in diverse medii precum cel profesional sau familial, in legaturile romantice sau de prietenie. Caracteristica acestei forme de manipulare este ca victima ei este facuta sa se indoiasca de propriile emotii, ganduri si perceptii. Scopul unei astfel de manipulari este aceea de a distruge identitatea si increderea in sine a persoanei in cauza.
Gaslighting-ul este un proces gradual, in care realitatea victimei este distorsionata, fiind obligata sa accepte realitatea impusa de abuzator. Abuzatorul utilizeaza aceasta tactica pentru a avea putere absoluta in relatie. In general, poate crea un scut pentru orice fel de critica, pe care daca o primeste, o intoarce spre tine inzecit. Daca, de exemplu, ii spui unui abuzator ca te deranjeaza ca si-a lasat sosetele pe jos, acesta o sa te faca la finalul conversatiei sa-ti ceri scuze si sa crezi ca e ceva in neregula cu tine ca ai adus asta in discutie.
Daca termenul iti suna ciudat si fara legatura cu intelesul lui, acest lucru se datoreaza faptului ca numele este imprumutat dintr-un film din anii ’40. Filmul scoate in evidenta povestea unui barbat care isi manipuleaza sotia incat aceasta ajunge sa creada ca si-a pierdut mintile.
„Gaslight” este titlul peliculei si face referire la tactica sotului de a schimba intensitatea lampilor cu gaz din casa. Cand sotia sa remarca acest lucru, el sustine ca nu se intampla cu adevarat, ci e doar in capul ei.
Acest lucru o determina inca o data sa se indoiasca de facultatile ei mintale si sa nu mai aiba incredere in propria perceptie a realitatii. Asadar, protagonistii Gaslight sunt prototipurile unei relatii abuzive, manipulative. Prin ei, putem vedea arhitectura unei relatii disfunctionale, care avanseaza prea rapid, prea intens.
Gaslighting a inceput sa fie descris in literatura de specialitate inca din anii ’80. Primele articole academice au facut referire la socializarea femeilor. Acestea sunt conditionate de-a lungul vietii sa tanjeasca dupa conexiune si relatii. Din acest motiv, ele sunt mult mai vulnerabile in fata exploatarii.
Victimele gaslighting-ului pot fi persoane de orice gen, sex, sau persoane fluide sexual. Cu toate acestea, exista o diferenta clara in ceea ce priveste numarul de femei care sunt abuzate in acest fel, fata de numarul de barbati. Acest dezechilibru se datoreaza si faptului ca femeile sunt invatate de mici sa se indoiasca de ele insele. In plus, acestea au tendinta de a-si cere scuze ori de cate ori supara pe cineva sau sunt incomode. Pe de alta parte, barbatii sunt incurajati sa aiba incredere in ei si sa-si exprime opiniile fara teama.
De altfel, unii sociologi sustin ca gaslighting-ul este eminamente un fenomen social, intrucat abuzatorii utilizeaza anumite tehnici care includ: stereotipuri de gen; inegalitatea structurala si institutionala inerenta unei societati patriarhale pentru a manipula realitatea victimelor lor.lor.
In prezent, gaslighting-ul este considerat in unele tari, precum Regatul Unit, drept abuz domestic si sanctionat legal.
Te intrebi de multe ori pe zi „Sunt prea sensibila”?
Te simti adesea confuza sau chiar nebuna in relatia in care te afli
Iti ceri iertare tot timpul
Ii cauti mereu scuze partenerului / partenerei
Simti ca ceva e in neregula, dar nu stii ce
Incepi sa minti si sa eviti confruntarile, doar ca sa nu mai fii contrazisa
Ai dificultati in luarea unor decizii simple
Te intrebi daca esti destul de buna/bun
Aceste ganduri sau senzatii pot aparea si in contextul unor afectiuni psihice sau dificultati de reglare emotionala precum:
Este destul de usor sa faci diferenta intre gaslighting si o tulburare legata de tine. Unul dintre motive ar fi faptul ca intr-o astfel de situatie componenta relationala este cruciala.
Daca observi ca gândurile acestea apar ca urmare a interactunilor cu o persoana sau un grup, care incearca in mod repetat sa te faca sa-ti chestionezi gandurile si sentimentele, atunci probabil este vorba de gaslighting.
Esti prea sensibil (a)!
Simti/crezi asta doar pentru ca nu ai incredere in tine.
Nu te mai comporta ca o nebuna / un nebun!
Vorbesti ca o persoana nebuna, stii asta, nu?
Esti doar paranoic (a).
Esti asa dramatic (a) mereu.
Nu te ambala.
Ce spui nu s-a intamplat niciodata.
Esti isterica.
Vezi semne acolo unde nu sunt.
Esti asa de nerecunoscator / nerecunoscatoare.
Nimeni nu te crede, eu de ce sa te cred?
Iti imaginezi lucruri. Exagerezi.
Glumeam doar.
Inventezi lucruri.
Nu e mare chestie.
Aceste fraze apar mai ales cand victima incearca sa-si exprime opiniile, nemultumirile legate de relatie sau de partener. Cele mai frecvente teme de discutie care duc la cresterea tensiunii si stresului in relatie sunt:
Conștientizarea abuzului emoțional la care esti supus este primul si cel mai important pas in eliberarea din acea dinamica. Cu toate acestea, nu este nu este insa suficient. Relatiile toxice au un camp gravitational din care protagonistilor le e foarte greu sa scape, fiind atrasi iar si iar inapoi in dinamica. Insa, cu determinare si timp, poti sa scapi din aceasta relatie nesanatoasa.
Principalul antidot al gaslighting-ului consta in constientizarea emotiilor si auto-reglare emotionala. Trebuie sa inveti sau sa accepti, in caz ca stii deja, ca nu ai nevoie de altcineva care sa-ti valideze realitatea. De asemenea, este important sa inveti ca este posibil sa-ti aperi punctul de vedere, chiar daca devine incomfortabil si cealalta persoana insista ca nu ai dreptate.
Daca nu exista constientizarea problemei, atunci aceasta nu poate fi rezolvata. Asadar, este foarte important sa recunosti ca esti victima gaslighting-ului si sa pui aceasta eticheta abuzului la care esti supusa.
Realizeaza o serie de notite ale conversatiilor cu persoana abuziva intr-un jurnal pentru a putea avea o viziune mai obiectiva asupra faptelor. Identifica punctele in care conversatia deraiaza, indepartandu-se de realitate. Apoi noteaza cum te-ai simtit in timpul conversatiilor. Identifica semnele negarii experientei tale, care sunt semnalele de alarma ale gaslighting-ului.
Daca aveti aceeasi conversatie iar si iar, si nu poti sa-l convingi sa-ti ia macar in considerare punctul de vedere, atunci probabil esti victima gaslighting-ului.ui.
Vizualizeaza-te singura, fara aceasta relatie abuziva, sau continuand-o intr-un mod mult mai distantat. Chiar daca simti anxietate, incearca sa-ti imaginezi acest scenariu intr-o lumina pozitiva. Gandeste-te doar la cat de bine o sa fie sa ai propria realitate, care nu mai e chestionata si contrazisa la fiecare pas. Dar si cum ar fi sa primesti sprijin din partea altor apropiati si integritate.
Accepta si recunoaste ca tot ceea ce simti este in regula. Adesea, dupa o relatie abuziva de lunga durata, victimele gaslighting-ului ajung sa internalizeze vocea abuzatorului. Asa se face ca, dupa despartire, inca mai aud ecourile fiecarei chestionari si insulte.
Fie ca e vorba de logodnic, sot, prietena, mama, sora sau frate, da-ti permisiunea de a incheia relatia cu ei. Chiar daca este greu sa accepti ideea la inceput, in timp lucrurile se vor aseza si te vei simti mai bine.
Notiunile de bine si de rau sunt complet subiective si interpretabile, iar un manipulator apt poate sa mute constant granita dintre ele. Daca incerci sa stabilesti cine are dreptate, s-ar putea sa nu atingi nicio concluzie satisfacatoare. Emotiile insa sunt o sursa de incredere pentru a evalua felul in care te face sa te simti o persoana. Bunastarea emotionala si psihologica ar trebui sa existe in orice relatie importanta din viata ta. Daca partenerul de relatie te face sa te simti rau si sa te indoiesti de tine, e un semn ca probabil e o relatie toxica.
Un alt impediment in parasirea abuzatorului este incapatanarea de a ne agata de o varianta ideala, imaginara a realitatii. Dorinta ca lucrurile sa fie diferite e atat de puternica incat putem chiar crede ca o sa se adevereasca si brusc, persoana abuziva se va transforma intr-un intelegatoare, empatica, iar relatia noastra va fi salvata. Acest tip de gandire te tine prizoniera intr-o relatie toxica, periculoasa, si nu are fundamente in realitate. Pentru ca o persoana sa se schimbe trebuie mai intai sa recunoasca ceea ce face ca fiind gresit si apoi sa depuna efort sustinut de lunga durata, prin terapie si dezvoltare personala, pentru a se transforma.
De multe ori, efectele create de catre gaslighting sunt atat de mari incat este aproape imposibil pentru o persoana sa iasa din relatie pe cont propriu. In cazul acesta, psihoterapeutii pot fi cei mai de incredere aliati in procesul de vindecare. Pot fi alaturi de tine si te pot ajuta sa redobandesti independenta si increderea in sine.Daca abuzatorul arunca o umbra de indoiala asupra a tot ce gandesti si simti, terapeutul este cel care aduce lumina, prin care poti sa te vezi din nou clar si fara dubii. Indiferent de formarea terapeutului, acesta poate sa iti valideze experienta, trairile si emotiile si in timp. Te poate ghida spre insight, schimbare si abilitatea de a lua fraiele propriei vieti.
Desi orice terapeut te poate ajuta in procesul de vindecare, terapia dialectic-comportamentala (DBT) aduce beneficii aditionale, prin abilitatile specifice pe care le poti invata in cadrul acesteia. Cu ajutorul tehnicilor de mindfulness poti fi prezenta in conversatiile cu abuzatorul si in loc sa cazi in vechile modele de interactiune, sa-ti constientizezi emotiile si sa-ti aperi punctul de vedere.
Abilitatile de eficacitate interpersonala te pot ajuta sa navighezi despartirea intr-un mod cat mai putin conflictual, ca sa te protejezi de eventuala dorinta de razbunare a partenerului parasit. Abilitatile de reglare emotionala sunt extrem de importante intrucat multe victime ale gaslighting-ului descopera ca nu mai au abilitatea de a-si identifica emotiile dupa ani in care acestea le-au fost negate. Cu ajutorul DBT, vei reinvata ABC-ul emotional, precum si tehnici de gestionare a intensitatii emotiilor. Si intr-un final, toleranta la suferinta este o componenta centrala a DBT, prin care vei fi pregatita pentru a gestiona situatiile de criza intr-un mod constructiv.
Medic Primar Psihiatru
Psihoterapeut cu peste 15 ani de experienta (peste 10.000 de ore de lucru cu clientii), cu formare in Analiza Tranzactionala
Experienta si interes profesional in psihoterapia persoanelor care sufera de tulburare bipolara si tulburare de personalitate borderline
Fondator al Retelei de Clinici Private Hope
Presedinte al Asociatiei de Terapie Dialectic-Comportamentala
Trainer DBT