Ce putem face noi ca indivizi, ce pot face organizatiile sau liderii pentru a creste starea de bine ?
Vom raspunde la aceste idei si intrebari pe parcursul acestui articol, in cele ce urmeaza.
Asistarea emotionala la locul de munca
Asistarea emotionala la locul de munca – detalii de la specialisti
Acest articol te va ajuta sa afli urmatoarele
ascunde
De asemenea, dorim sa sumarizam putin, sa punctam in acelasi timp, maniera in care sanatatea noastra sau lipsa sanatatii noastre emotionale si mintale afecteaza planul profesional. Te invitam sa vizionezi o emisiune dedicata acestui subiect care poarta denumirea de “Asistarea emotionala la locul de munca”. Gazda a emisiunii “Provocarile vietii”, psihoterapeut Adina Tomoioaga, impreuna cu medic psihiatru primar, psihoterapeut, fondatoare a Retelelor de Clinici Private Hope, Gabriella Bondoc, vor explica tot ce trebuie sa stim despre acest subiect.
Asistarea emotionala la locul de munca si consecintele neglijarii ei
La nivel organizational, dovezile indica faptul ca sanatatea mintala si bunastarea psihologica mai slaba afecteaza performanta afacerii (Kivimaki si colab. 2003, Michie 2002, Spurgeon, Harrington si Cooper) prin:
- Absenteism
- Prezenteism (aproape de 5 ori mai mari decat costurile absenteismului – Sanderson si Andrews, 2006)
- Reducerea satisfactiei la locul de munca
- Angajamentul organizational
- Un climat de munca slab
- Erori umane
- Cresterea riscurilor operationale
- Costurile legate de concedii medicale
- Costuri suplimentare in ceea a ce privesc costurile de angajare si formare, precum si o productivitate redusa
- Crestere a volumului de munca si la un risc potential de stres legat de munca la membrii echipei ramase.
Prezenteism si absenteism
Cu siguranta acesti termeni de prezenteism si absenteism nu sunt noi pentru departamentele de resurse umane ale organizatiilor in care functionam.
1. Insa, vorbim de absenteism cand evaluam numarul de zile lipsite de la locul de munca din multiple motive.
2. Prezenteismul se refera la acea pierdere a productivitatii aferenta diverselor motive pentru care omul nu e in cea mai buna forma in care poate sa fie.
Atat cauzele medicale, cat si cauzele de sanatate mintala pot duce la aceste aspecte.
Insa, pentru foarte putine dintre organizatiile din Romania si la nivel global a devenit din ce in ce mai clar faptul ca trebuie sa consideram sanatatea mintala o parte extrem de importanta a conceptului de sanatate a angajatului. Nu mai putem sa ignoram, nu mai putem sa nu vorbim despre ea pentru ca are niste costuri covarsitoare pentru orice organizatie.
Oamenii care sufera de tulburari psihice sunt intr-un numar foarte mare. Vorbim de jumatate din populatie si sigur acea jumatate de populatie merge la munca! In concluzie, asistarea emotionala la locul de munca nu trebuie neglijata!
Asistarea emotionala la locul de munca si suferinta emotionala
Cum afecteaza o sanatate mintala precara performanta la locul de munca?
Aceste stari mintale de suferinta emotionala si psihologica duc si la o afectare a performantei la locul de munca in diverse grade care au ca urmari foarte grave. Avand in vedere faptul ca nu sunt in atentia oamenilor de resurse umane sau ale companiilor, duc la:
- Demisii
- Pierderea productivitatii daca omul alege sa ramana in organizatie.
De foarte multe ori, oamenii isi iau concedii medicale, ajung la sindroame de burnout. Oamenii ajung sa nu isi faca treaba sau ajung la o rotatie foarte mare a oamenilor care vin si pleaca.
Exista la un moment dat aceasta mentalitate: “Nu face fata, luam pe altcineva“. Dar acel altcineva are nevoie de un timp de acomodare, de invatare, fapt care presupune iarasi pierderea productivitatii.
In realitate asta cred ca oricarui departament de resurse umane ii este foarte clar, nu iti doresti un om nou! Este mult mai ieftin pentru organizatie sa faca acel om vechi sa fie in cea mai buna forma. Daca il lasi sa plece pierzi 3,4 chiar 5 luni de munca pentru anumite pozitii in care omul nou se adapteaza la cultura organizationala.
Acest lucru este, pentru cei din departamentele de resurse umane si care se ocupa de dinamica organizatiilor le este foarte clar. Poate ca nu era foarte clar si speram sa crestem constientizarea la nivelul organizatiei este cat din aceasta problematica:
- a rotatiei de cadre,
- a pierderii productivitatii,
- a zilelor de munca,
Este legata de sanatatea mintala.
De asemenea, trebuie sa tinem cont si de supraincarcarea celor care raman. Cand cineva lipseste, cineva din jur suplineste. Persoana care suplineste, la un moment dat, oboseste.
Avem o problema foarte mare oricum in Romania cu o supraincarcare. O depasire cronica a numarul de ore, cu ore suplimentare facute ca parte din cultura organizatiei respective. Efortul cade pe umerii celor care inca mai duc, inca mai fac fata creste.
Avem din ce in ce mai multi oameni care efectiv se prabusesc in sindroame de burnout. Toate astea intr-o cultura colectiva in care nu vorbim de sanatatea mintala. Ne prefacem ca nu exista, nu stim ce sa facem cu ea, n-avem programe pentru asa ceva, in timp ce in restul lumii lucrurile se desfasoara cu totul altfel.
Modele corecte de asistare la locul de munca
Exemple de bune practici
De cand lucram de acasa, am devenit mult mai constienti de efectele asupra mintilor noastre. Poate mult mai constienti decat am fost odata. Din pacate si poate pentru ca problematica sanatatii mintale este in cel mai inalt punct.
Daca pomeneam ieri de faptul ca avem 50% oameni cu suferinte psihice, vorbim de 80% din angajati.
Asadar, este necesar de a integra in cadrul organizatiilor programe. Sa ajungem sa avem programe in fiecare organizatie care sa abordeze in mod specific sanatatea mintala pe langa protectia muncii. Aceasta a aparut in celelate tari in ultimii 10-20 de ani.
Problematica este studiata inclusiv la nivel national. Astfel, sunt implementate cu zeci de studii in spate care dovedesc atat dimensiunea problemei. Au si inceput sa studieze si ce s-a facut ca interventie pentru a se creiona care sunt cele mai bune feluri de a interveni in a avea grija de sanatatea mintala a angajatilor.
Primul pas este insa sa constientizam ca avem o problema, iar al doilea pas este sa ne spunem: “Ce sa facem cu aceasta problema?“.
Modelele astea, poate cele mai complete ca si interventii si vorbim de programe implementate de la nivel national cu recomandari pentru organizatiile mari si mici.
Vorbim de modelul in general Britanic, de modelul Canadian si desigur de modelul Australian. Australienii sunt mereu in topul celor mai multe cercetari, au cele mai updatate ghiduri, cele mai complete planuri de interventie intodeauna de sus in jos pana la ultimul.
Ce fac celelate tari diferit?
In primul rand, au un plan national de crestere a constientizarii si recomanda fiecarei organizatie sa dovedeasca, uneori legiferat, alteori doar ca recomandare ca are un plan de sanatate mintala dedicat sanatatii mintale in organizatiei respective.
In acest plan sa creasca constientizarea, atat a angajatilor, dar mai ales a angajatorilor privind problematica sanatatii mintale. In primul rand trebuie sa schimbam conceptiile celor care conduc organizatiile despre sanatate mintala. Pentru ca este un lucru in cultura organizationala care se schimba de sus in jos. Acest prim pas in asistarea emotionala la locul de munca promite o schimbare considerabila.
Daca sefii, managerii, antreprenorii vorbesc deschis despre sanatatea mintala, daca isi propun sa contruiasca o afacere in care sanatatea mintala e o forma de sanatate ca oricare alta. Vorbim deschis despre anxietate cum vorbim despre dureri de cap si raceal. Promovam o cultura a grijii fata de sufletul nostru. Exista avantaje pentru organizatiile care fac asta:
- Creste productivitatea
- Creste retentia personalului
- Creste satisfactia fata de locul de munca.
Iti doresti sa lucrezi acolo si lucrezi mai cu spor. Stii ca sunt oameni care au grija sa te simti bine. Oamenii isi doresc sa te simti bine, valoreaza nu numai ce faci dar si felul in care te simti.
Si sigur ca dincolo de a face trainingul acestor manageri vorbim si de a avea grija de abilitatile oamenilor pe care ii avem in organizatie si sigur ca vorbim si de programe de interventie.
Ce facem cu cei cu care realmente avem probleme de sanatate mintala? Cum ii ajutam, unde ii trimitem, cum ii facem sa se intoarca cat mai repede din concedii? Toate aceste lucruri sunt frumos regiferate in tot felul de tutoriale, planurile de interventie.
Dorim sa urmarim lucrurile acestea. Avem si reglementarile Comisiei Europene care deocamdata doar face recomandari de a stimula organizatiile sa aiba astfel de planuri, de proceduri in fiecare organizatie pentru a evalua sanatatea mintala. Facem preventia tulburarilor psihice prin aceasta crestere de constientizare. Vorbim liber despre sanatatea mintala si avrm grija de cei care realmente sunt in suferinta. Pentru ca iar ai nevoie undeva sa ii trimiti si cum sa ii ai in grija.
Si toate aceste etape de la evaluarea riscurilor pana la solutiile pentru al ajuta, de exemplu: pe om sa revina mai repede din concediul de munca pe care si l-a luat pentru suferinta lui emotionala, ar trebui sa fie in multiple grade implementate in diverse organizatii din Europa.
Beneficii reale ale asistarii emotionale la locul de munca
Culturile marilor corporatii care au si surcursale si in Romania sunt culturi internationale care sunt aliniate invariabil reglementarilor internationale. Asistarea emotionala la locul de munca este facuta doar partial. Multe dintre ele au fragmentele din aceste recomandari si ne dorim sa implementam programe conform acestor ghiduri, inspirate din ele, cu studii in spate, in asa fel incat sa avem siguranta acelui ROI (return of investement).
Orice plan de interventie in sanatatea mintala mai ales in organizatii sunt bani care nu sunt cheltuit. Acesti bani se vor intoarce in organizatie. A fost demonstrat faptul ca pentru fiecare dolar/euro/lira investit in programe de sanatatea mintala in corporatii, banii se reintorc in corporatii in:
Productivitate crescuta
Oamenii raman mai mult in organizatii
Sunt 400% mai productivi
Numarul de zile libere, scade cu pana la 20%
Sunt costuri care se aduna si care cresc nu numai dorinta de a lucra in acea organizatie dar si a sucesul financiar. Castigurile variaza intre 2-13 dolari pentru fiecare 1 dolar investit!
Practic aceste programe se sustin singure, insa trebuie sa le si implementam. Incercam de a construi un program care sa vina in intampinarea acestor corporatii care sunt deschise si stiu deja si inteleg din exterior importanta sanatatii mintale. Si ne dorim sa le putem oferi ajutor gradual.
Pentru firmele mai micute sau care sunt la inceput doar o bucatica, macar acel training, macar acel grad de constientizare!
Un bun manager
Cum isi da seama un trainer sau manager de faptul ca unul din oamenii din echipa lui ca se confrunta cu o dificultate? Cat de importanta este asistarea emotionala la locul de munca din partea unui superior?
Ne dorim sa trecem de la managerul care urmareste o lista de obiective bifate sau nu, care evalueaza cifre, la un manager cu nivel mare de inteligenta emotionala. Un manager care stie sa isi evalueze uneori dintr-o singura privire oamenii. Pentru asta insa ne dorim sa le oferim traininguri pentru aceste lucruri. In general, ar trebui sa aiba acele abilitati pe care le au si profesionistii in sanatate mintala. Cumva cand iti intra un client in cabinet sau un prieten bun in casa, stii cumva de la bun inceput ca in comportamentul lui e ceva gresit.
In general insa, un team lider ar putea sa isi dea seama de o schimbare in comportament. De faptul ca acel angajat nu mai vorbeste la fel de mult sau comunica mai putin sau nu este la fel de retras. Poate incepe sa intarzie sau pare sa fie absent, sa nu aiba acelasi nivel de productivitate. Trebuie invatati fiecare team leader cum sa vorbeasca despre asta ca sa nu primeasca raspunsuri: “Nu am nimic, nu am patit nimic” .
Stigmatizarea tulburarilor psihice
Este existenta chiar si in tarile foarte civilizate. In Australia, un mic procent din oameni vorbesc cu managerul despre problemele emotionale. In conditile in care in Australia organizatia este obligata sa aiba un om care se ocupa de aceste probleme. Chiar si la ei exista o bariera a oamenilor de a se duce. In acele organizatii care sunt percepute ca fiind sanatoase din punct de vedere psihic, acele organizatii care investesc mult in sanatate mintala, apelarea creste si rezultatele in bani cresc substantial, se tripleaza aproape. Vorbim de o diferenta de 30-40% la fiecare din acei factori urmariti.
Avem nevoie de team lider care chiar stie ce sa urmareasca, cum sa vorbeasca si cum sa stimuleze omul sa caute ajutor. Astfel de cunostinte pentru manageri si nu numai ajuta si la ideea de a nu fugi si de situatii de felul acesta. Pentru ca la un moment dat, teama de a ne confrunta cu probleme, nu stim ce sa facem: “Mai bine il trimit la specialist si nu intru in problema lui pentru ca nu stiu ce sa fac cu ea“.
Nu ne imaginam un sistem in care team leaderul devine un psiholog de serviciu. Dar de foarte multe ori, nu numai ca nu stie sa abordeze problema, dar intr-un al doilea pas nici nu stie unde sa il trimita. Sanatatea mintala este aproape sigur ca va fi afectata la o persoana din doua, trebuie sa ne obisnuim sa vorbim despre asta, sa putem sa recunoastem probleme. Sa poti vorbi deschis ca sef sau ca angajat, sa putem vorbi despre lucrurile noastre emotionale cu aceasi deschidere cu care as vorbi despre simptome de raceala.
Prioritizarea sanatatii mintale
Avem nevoie sa crestem organizatii in care sa fie deschiderea asta pentru a putea sa construim pas cu pas celalalte sisteme de interventie.
Dincolo de ceea ce fac managerii, liderii, institutiile, vorbim si de o responsabilitate personala. In Romania exista o cultura a apelarii la medic foarte tarziu in toate tulburarile. De la cele care tin de sanatatea mintala pana la absolut orice tulburare. Insa, nimic nu pierde productivitate mai mult decat sanatatea mintala.
Avem nevoie de sanatatea noastra mintala pentru a face treaba buna. Trebuie doar sa ne obisnuim sa o analizam.
De asemenea, sa observam disconfortul emotional, fix asa cum observam alte disconforturi.
O alta mentalitate comuna este faptul ca “Trece de la sine, trece cu timpul” . O mentalitate extrem de periculoasa, in orice afectiune fie ea emotionala sau fizica nimic nu trece cu timpul. Un simptom va aduce inca unul si inca unul intr-o agravare graduala a oricarei patologii. Avem nevoie insa sa ne intrebam ce facem de la primele semne. Nu suntem inca deprimati, nu suntem inca la nivelul la care anxietatea sa fie diagnosticabila e doar ocazional. Dar ce facem cu ea? Majoritatea oamenilor din tara, si din pacate este o problema si la nivel global, nu stiu acei factori de preventie:
- am grija sa ma distrez mai mult
- am grija sa vorbesc cu cineva
- am grija sa ne luam pauze.
Rolul nostru e sa invatam oamenii de la manageri la ultimul angajat ce sa faca ca sa previna, sa trateze primele semne si cand si cum sa apeleze la ajutor. Asistarea emotionala la locul de munca este foarte importanta pentru fiecare companie in parte. In acesti pasi gandim si programul nostru “Keep the balance‘” destinat organizatiilor. Incercam sa le oferim organizatiilor tot sprijnul necesar ca sa putem sa cream aceste programe. Sa le oferim oamenilor ce au nevoie pentru a se ingriji de sanatatea lor mintala. Aducand astfel castiguri extrem de mari in materie de bussines.
Cu siguranta si cu multe castiguri in plan emotional. In maniera aceasta este important sa ne miscam fiecare in viata sa fim bine cu noi:
- sa fim bine la locul de munca
- sa fim bine in familie
- si de ce nu, satisfactia de la locul de munca ne poate duce cu o stare de bine in general.
Sa ne uitam la sanatatea noastra mintala, la sanatatea noastra emotionala in acelasi fel sau poate la fel de mult in felul in care ne ingrijim de sanatatea noastra fizica. Toate aceste lucruri conteaza!
Citeste mai departe:
Bondoc Gabriella
Medic Primar Psihiatru
Psihoterapeut cu peste 15 ani de experienta (peste 10.000 de ore de lucru cu clientii), cu formare in Analiza Tranzactionala
Experienta si interes profesional in psihoterapia persoanelor care sufera de tulburare bipolara si tulburare de personalitate borderline
Fondator al Retelei de Clinici Private Hope
Presedinte al Asociatiei de Terapie Dialectic-Comportamentala
Trainer DBT