
Care e diferența dintre burnout și depresie? Chiar dacă cele două au anumite simptome asemănătoare, sunt condiții diferite.
Uneori, oamenii nu primesc toate informațiile necesare și ajung să creadă că suferă de ceva total diferit în realitate. De aceea, trebuie să înțelegem care sunt caracteristicile distincte, dar și de ce e important să apelăm la ajutor specializat cât mai curând.
Cele două se pot confunda ușor, având în vedere că au unele manifestări la fel: dificultatea de realizare a sarcinilor zilnice, stările de oboseală, apatia sau lipsa poftei de mâncare. Chiar și așa, specialiștii în domeniu susțin că deosebirile apar de modul în care simptomele se declanșează, timpul în care apar și cauzele lor.
După cum susțin experții, sindromul burnout apare la persoanele care depun un efort mare pe o perioadă lungă de timp. Pe de altă parte, depresia se instalează brusc și e provocată de un trigger psiho-emoțional: decesul cuiva drag sau pierderea locului de muncă – practic, e o afecțiune ce are legătură mai ales cu viața personală.
| Categoria de simptome | Burnout | Depresie |
|---|---|---|
| Concentrare și funcții cognitive | Ceață mentală; Lipsă de concentrare; Probleme de memorie; Scăderea performanței. | Dificultăți de concentrare; Greutăți de luare a deciziilor. |
| Motivație și energie | Lipsă de motivație; Oboseală persistentă, chiar și după odihnă. | Scăderea energiei și a motivației; Oboseală și epuizare. |
| Stare emoțională | Dezamăgire și insatisfacție față de muncă și viață în general; Îngrijorare; Lipsă de speranță; Reacții exagerate la probleme minore. | Tristețe; Lipsă de speranță; Senzație de disperare; Sentimente de vinovăție și inutilitate. |
| Interes față de activități | Scăderea implicării și a satisfacției legate de muncă. | Pierderea interesului sau a plăcerii pentru activitățile îndrăgite anterior. |
| Relații sociale | Probleme de comunicare cu familia, prietenii și colegii. | Izolarea socială poate să apară din cauza pierderii interesului. |
| Somn | Insomnie sau somn agitat. | Insomnie sau somnolență excesivă. |
| Simptome fizice | Dureri de cap, musculare sau de stomac; Pierderea poftei de mâncare; Tensiune arterială ridicată. | Schimbări de greutate prin pierderea sau creșterea apetitului. |
| Gânduri de suicid | Gânduri de suicid absente. | Existența gândurilor de suicid. |
O asemănare principală între cele două e aceea că pacienții care se confruntă cu burnout la tinerețe sunt mai predispuși să fie diagnosticați cu depresie la tinerețe. Ei au corti,zol în exces, un hormon produs ca răspuns la stresul fizic sau emoțional. De altfel, dopamina și serotonina, neurotransmițători care reglează starea de spirit, motivația și plăcerea, sunt descoperite în doze mici.
Ignorarea simptomelor poate fi comună la început. Gânduri precum ,,așa sunt eu”, ,,e doar ceva de moment” sau ,,va trece de la sine” sunt extrem de întâlnite. Cu toate acestea, în timp, relațiile, rezultatele de la școală sau muncă și starea emoțională au de suferit.
Anxietate;
Boli cardiovasculare;
Depresie;
Iritabilitate și retragere;
Relații sociale afectate;
Sentimente de singurătate și neputință;
Tulburări de somn.
Apariția dependențelor;
Automutilare;
Dezvoltarea de fobii;
Probleme cu greutatea;
Relații sociale dificile;
Risc ridicat de afecțiuni cardiovasculare;
Tentative de suicid.
Tratamentul presupune o abordare personalizată, în funcție de nevoile pacientului. El e menit să diminueze simptomele și să îmbunătățească funcționarea zilnică.
În cazul pacienților cu burnout, e recomandată modificarea stilului de viață. E necesară acordarea de mai mult timp liber după o sarcină dificilă, pentru recuperare. Pot fi utile urmarea unor sesiuni de coaching pentru orientare în carieră și viață, dar și apelarea la sprijin pentru crearea unui echilibru între locul de muncă și viața personală. Dacă simptomele persistă, psihoterapia e o soluție eficientă – prin intermediul ei, persoanele afectate învață să seteze limite și să-și gestioneze stresul.
În ceea ce privește depresia, psihoterapia este extrem de folositoare – contribuie la descoperirea rănilor adânci și tratarea lor, înlocuirea tiparelor de gândire negative și schimbarea comportamentelor maldaptative cu unele sănătoase. Cele mai eficiente metode de psihoterapie pentru depresie sunt terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și terapia dialectic-comportamentală (DBT), ele având rezultate excelente în tratarea acestei tulburări. Alte metode recomandate sunt următoarele:
Psihoeducația – Ajută la dobândirea informațiilor legate de natura bolii, metodele de tratament și modul lor de funcționare, precum și de metodele de abordare pentru creșterea șanselor de ameliorare;
Cursurile de abilități – Ajută pacienții cu depresie să-și îmbunătățească abilitățile de gestionare a afecțiunii. Sunt utile pentru relațiile cu oamenii din jur și abordează felul prin care te poți implica în activitățile sociale;
Tratament medicamentos – Sunt prescrise antidepresive, iar durata medie a acestui tratament este de un an. Antidepresivele nu creează dependență, iar cele mai utilizate sunt cele din clasa ISRS (inhibatori de receptare a serotoninei).
Deși cele două condiții par asemănătoare, trebuie să înțelegem că ele afectează diferit pacienții. Indiferent că e vorba de burnout sau depresie, ambele probleme sunt serioase, necesitând atenția cuvenită și intervenție de specialitate cât mai rapidă.
Cu tratamentul potrivit, pacienții au de câștigat și pot funcționa în viața de zi cu zi fără dificultăți.
Clinica HOPE oferă programe specializate de tratament pentru fiecare tulburare și este premiată internațional pentru cele mai bune practici în domeniul medicinei.