Ce este tulburarea bipolară – Bipolaritatea simptome
Episod maniacal simptome
Episodul maniacal este o perioadă cum spuneam cu un minim de 7 zile. Dar nu e suficientă o oră sau 2 de veselie exagerată în care avem fie o perioadă:
- de euforie,
- fie o perioadă de nervozitate,
- de iritabilitate,
- de proastă dispoziție.
La care mai adăugăm cel puțin 3 dintr-o sumedenie de caracteristici care presupun o activare a creierului.
Ca și cum am fi călcat accelerația la o mașină .Și totul se activează, gândesc persoanele respective mai repede, se implică dintr-o dată, într-o sumedenie mai mare de activități. Se trezesc la 3 noaptea. Mi-a venit o idee, vreau să fac, nu știu ce plan de afaceri. Sau vreau să plec cu mașina sau vreau să mă duc la Istanbul. Sau vreau să refac mansarda.
Deci dintr-o dată se implică în foarte multe activități. Creierul începe să fie foarte activ. Încep să aibă o senzație de accelerare mentală care îi face să se plictisească foarte tare și să li se pară că toți ceilalți suntem niște melci care gândim în reluare.
Crește acum interesul către activități sexuale, uneori cu risc de promiscuitate sau cu risc de lipsă de protecție mai ales la femei. În aceste activități cu consum de droguri, cu consum de alcool, asta îi mai lipsește creierului în manie să se ducă să consume, din păcate, cocaină sau amfetamine, pentru că sigur activitatea cerebrală va fi și mai stimulată cu riscurile aferente. Apare scăderea nevoii de somn și asta este un lucru interesant.
Discursul la un moment dat, își pierde din abilitatea de a fi înțeles, pentru că ideile zboară de la una la alta. Excesul de dopamină, excesul de glutamat ajunge să distrugă neuronii și practic, un astfel de episod îți poate scădea numărul realmente de neuroni pe care îi ai.
Episod depresiv simptome
Episoadele depresive sunt episoade de 2 săptămâni de tristețe. Atenție! O zi proastă, 3 zile de lipsă de energie, o săptămână de proastă dispoziție după o despărțire, nu înseamnă un episod depresiv.
Dar 2 săptămâni de lipsă de interes pentru viață, de lipsă de plăcere, de lipsă de bucurie, de viață. Nu mă mai interesează. Nu mă mai preocup, nu mai pot să mă bucur de viață. Nu mai am energie, nu reușesc să dorm. Îmi variază greutatea nu mă mai pot concentra, nu mai reușesc să îmi ating obiectivele pot însemna sau mă gândesc la suicid.
Îmi doresc să pun capăt zilelor.
Episoadele depresive sunt periculoase pentru că apar aceste idei de suicid, care, repet, sunt parte integrantă a simptomatologiei ei. Ele apar la fel de natural în episodul depresiv, cum apare senzația de durere la o rinofaringită. Nu ar trebui privite altfel decât e normal să mă gândesc la suicid, fiindcă sunt în depresie. Ele fac parte, dacă vreți, din traseul firesc al unui episod depresiv sever, dar trebuie să fie de o anumită severitate.
Episodul depresiv major de intensitate severă poate să aibă ideație de suicid în mod în mod firesc. Sigur, însă că persoana trebuie avut grijă să intervenim cât mai rapid ca să nu se întâmple și actul. Există anumite particularități care nu sunt neapărat obligatorii, dar sunt frecvente și anume în episoadele depresive din tulburarea bipolară apare o depresie în care scade foarte mult și noradrenalina.
Atenție foarte mare pentru persoanele care au în preajmă astfel de persoane în depresie. Pentru că de multe ori ni se pare că sunt leneș sau că sunt lipsiți de voință. Depresia în tulburarea bipolară poate să fie cu o astfel de senzație de zăcut și persoane nici măcar nu se simte tristă.
Simptomele sunt diferite la copii sau adolescenti?
Doar că tulburările în manie sunt mai greu de diferențiat. Fiindcă sigur un adolescent foarte rare sunt formele de tulburare bipolară cu debut în copilărie. Atunci primul episod maniacal ar putea să apară în adolescență și aceasta e o formă rară, dar ar putea să apară.
Adolescența este însă prin definiție marcată de:
- iritabilitate,
- nervozitate,
- somn redus.
Implicarea excesivă în tot felul de activități. Și atunci e nevoie de multe date de la părinți de la profesori pentru a diferenția un astfel de episod de adolescența firească de adolescență normală. Colegii mei psihiatri de copii cu siguranță sunt capabil să facă diferența. Însă nu sunt frecvente cazurile cu debut la o vârstă atât de recentă. În general, primele episoade sunt după 17 spre 18-19 ani. Ele presupun o diferență destul de vizibilă față de comportamentul obișnuit. La un episod Maniacal nu pot să stau în el în ultimii 3 ani. Nu este ceva care este obișnuit mie.
Chiar dacă sunt o persoană să zicem activă sau implicată. Episodul maniacal este evident ceva diferit și va însemna de multe ori comportamente. Uneori lipsite de logică sau lipsite de coerență sau activități realmente periculoase. Investiții la bursă cu risc uriaș și așa mai departe pentru ce se poates pune diferența. Părinții, însă, întotdeauna, când au copii al căror comportament nu îi ajută să fie bine ar trebui să se ducă la medic cu el. Indiferent dacă știu sau nu sau se gândesc sau nu la tulburare bipolară sau la orice alt diagnostic. E OK să ne verificăm copiii de fiecare dată când avem suspiciunea că este ceva în neregulă cu ei. E mai bine să ne spună medicul stați liniștit, copilul e normal. Așa e adolescența! Decât să ratăm un diagnostic și să nu ne ajutăm copiii la timp.