În ultimii ani, ChatGPT și alte tehnologii bazate pe inteligență artificială au început să fie din ce în ce mai prezente în viețile noastre. La muncă, acasă, atunci când încercăm să planificăm ceva sau când dorim să scriem un mesaj mai complicat putem apela cu foarte mare ușurință la Chatboți. Utilizare tehnologiei pentru a ne face viața mai simplă nu este o greșală, dar ce se întâmplă atunci când ajungem să ne bazăm pe ChatGPT pentru suport emoțional? 

Din ce în ce mai mulți oameni sunt tentați sa apeleze la inteligența artificială atunci când simt nevoia să “vorbească cu cineva” și motivele sunt diverse. În primul rând trebuie menționată accesibilitatea. Totul este la un click sau la un swipe distanță. Apoi, trebuie luate în vedere și costurile. Un abonament lunar la un serviciu din această categorie poate costa cât o singură ședință la un terapeut experimentat! 

Alt aspect este intimitatea. Multă lume este reticentă când vine vorba să își împărtășească greutățile și cele mai profunde gânduri. Așadar, un chatbot ar putea părea metoda perfectă de terapie.

Sună bine, nu-i așa? În sfârșit există o soluție si pentru tine. Un loc unde să poți discuta toate neliniștile tale și să primești și răspunsurile pe care ți le dorești. Dar cum se întâmplă mereu, când ceva sună prea bine ca să fie adevarat, probabil nu este chiar cum îți imaginezi.

Un bun punct de plecare pentru a răspunde la această întrebare este să înțelegi cum funcționează ChatGPT și alte tehnologii asemănătoare. Un AI va răspunde mereu în baza datelor pe care le-a învățat. El nu este capabil să formuleze idei originale sau să găsească soluții personalizate în profunzimea de care ai avea nevoie într-un proces terapeutic. 

ChatGPT își ia toate informațiile de pe internet și nu verifică cât de veridice sunt sursele sale. Așadar, multe dintre soluțiile pe care ți le oferă pot fi eronate și pot să nu aibă nicio tangență cu modul în care se abordează o situație asemănătoare în cabinetul unui profesionist. Mai mult, uneori răspunsurile date de chatboți pot face chiar mai mult rău. 

Alte aspecte care ar trebui luate în considerare sunt următoarele:

Lipsa experienței trăite – Un terapeut uman își bazează practica nu doar pe studii și tehnici, ci și pe propria experiență de viață. El știe ce înseamnă să simți frică, să fii vulnerabil, să ai eșecuri sau să treci prin transformări. AI-ul, oricât de avansat ar fi, nu trăiește emoții. El doar le „simulează” prin limbaj.

Absența unei relații terapeutice autentice – Conform unei vaste metaanalize intitulată The alliance in adult psychotherapy: A meta-analytic synthesis, unul dintre cele mai valoroase aspecte ale psihoterapiei este relația de încredere care se formează între pacient și terapeut. Această relație creează spațiul sigur de care ai nevoie pentru a face progres. 

Inabilitatea de a citi limbajul nonverbal – Terapia nu se reduce la cuvinte. Un bun terapeut observă tonul vocii, postura, privirea sau chiar tăcerile pacientului. Aceste elemente pot fi esențiale, iar ChatGPT nu este capabil să le perceapă. 

Să începi să faci terapie cu ChatGPT nu este cea mai înțeleaptă decizie și vine la pachet cu anumite riscuri care îți pot afecta sănătatea mintală. 

Iluzia de înțelegere – faptul că AI-ul îți răspunde coerent poate crea impresia că „te înțelege”, dar de fapt reproduce tiparele noastre de vorbire. 

Evitarea confruntării reale –  dacă te limitezi la conversații cu un AI, riști să eviți terapia reală, care deși este uneori dureroasă, duce la progres.

Dependenta digitală – există riscul ca utilizatorii să dezvolte o dependență de conversațiile cu AI-ul, folosindu-l ca substitut emoțional în loc să caute conexiuni umane autentice.

Un aspect adesea trecut cu vederea este că un terapeut nu ajunge să practice peste noapte. În spatele fiecărei ședințe de terapie stau ani întregi de pregătire. 

Formare academică – Majoritatea terapeuților au studii universitare în psihologie, psihiatrie sau asistență socială, urmate de programe postuniversitare specializate în psihoterapie. Acestea includ teorie, tehnici, dar și dezvoltare personală.

Supervizare clinică – Terapeuții trec prin ore obligatorii de supervizare, în care cazurile lor sunt discutate cu profesioniști mai experimentați (supervizori). Această practică asigură calitatea intervențiilor și oferă un cadru de învățare continuă.

Experiență directă cu pacienții – Dincolo de teorie, terapeutul învață din contactul direct cu oamenii: cum reacționează fiecare în situații de criză, cum se manifestă rezistența la schimbare, ce funcționează și ce nu. Aceste cunoștințe „trăite” nu pot fi înlocuite de un AI precum ChatGPT. 

Cod etic și responsabilitate profesională –  Practica terapeutică este reglementată de asociații profesionale. Terapeutul trebuie să respecte confidențialitatea, limitele relației, principiile etice și are obligația să își protejeze pacienții.

Tehnologia este din ce în ce mai prezentă în viața noastră și asta o face o opțiune tentantă chiar și atunci când vine vorba de sănătatea noastră mintală. Dar, este esențial să nu uităm că vindecarea emoțională are nevoie de un spațiu uman autentic.

ChatGPT nu va putea niciodată să înlocuiască experiența, empatia și pregătirea unui terapeut.

Dacă simți că treci printr-o perioadă emoțională dificilă și vrei să faci cel mai important pas noi te putem ajuta. 

Aici reunim o echipă de psihoterapeuți și psihiatri cu formare solidă și experiență practică, care oferă nu doar intervenții bazate pe dovezi, ci și un cadru plin de încredere și siguranță. 

Alegerea unui terapeut uman este mereu pasul cel mai sigur către schimbare.