Gandirea irationala: tipuri si strategii de gestionare

Gandirea irationala: tipuri si strategii de gestionare

Cu siguranță te-ai confruntat și tu cu momente în care te-ai așteptat la ce e mai rău.

Foarte multe persoane au parte de gânduri iraționale. Ele provoacă stres, iar sănătatea mintală are de suferit.

Chiar dacă pesimismul îți aduce neplăceri, trebuie să știi că există tehnici care te ajută să pui capăt acestuia.

În următorul articol, vei afla în câte tipuri se împarte gândirea irațională și ce strategii să aplici pentru a-i face față.

De cele mai multe ori, gândurile iraționale n-au legătură cu realitatea. Ele se bazează pe bănuieli false, impresii negative sau experiențe din trecut. Aceste gânduri se împart în diferite categorii. Cele mai comune categorii sunt următoarele:

După cum probabil ți-ai dat seama, previziunile înseamnă să anticipezi ce se va întâmpla în viitor. În cazul ăsta, ești convins că lucrurile vor merge rău. De exemplu, poate ți-e frică să conduci. Când te afli pe o șosea aglomerată, te poți gândi: ,,Drumul pare periculos, cu siguranță voi face accident.”

Starea de bine ți-e afectată. Previziunile îți cresc anxietatea și frica. Pe măsură ce te simți din ce în ce mai panicat, gândirea îți scapă de sub control. Încep să-ți creezi scenarii catastrofale – de exemplu: ,,Voi face accident și mă voi răni grav.”

Atunci când vorbesc despre ei înșiși și situația în care se află, oamenii predispuși la stări anxioase apelează la cuvinte cum ar fi ,,trebuie”. Ei se judecă și își spun ,,Ar trebui să fiu mai calm când conduc, de ce nu sunt?” sau chiar ,,Nu sunt în stare de nimic.” Totuși, e important să știi că această atitudine nu-ți este de ajutor. Dimpotrivă, autocritica e cauzată de stima de sine scăzută și-ți influențează negativ sănătatea mintală. Treptat, vei fi tot mai copleșit și te vei învinovăți, crezând că problema e la tine. S-ar putea să te și insulți numindu-te ,,slab”. Astfel, sentimentul de neputință se alimentează.

Pesimismul crește dacă ești de părere că alții te judecă sau te dezaprobă. Din cauza asta, îți faci griji și te confrunți cu o vinovăție nejustificată.

Chiar dacă n-ai o dovadă exactă că prietenii, familia sau colegii au o părere rea despre ce ai făcut, ți-e greu să scapi de acele gânduri. S-ar putea să se întâmple mai ales dacă vrei să faci pe plac tuturor, să fii plăcut sau perfect. De asemenea, poate că te simți inferior față de ceilalți sau incapabil să te ridici la înălțimea așteptărilor.

De pildă, dacă ai făcut o greșeală mică la un proiect de la job, te gândești: ,,Sunt convins că am dezamăgit pe toată lumea.” Astfel de afirmații îți sporesc neliniștea. Prejudecățile tale te vor determina să crezi că o persoană e supărată pe tine doar uitându-te la expresia feței.

Mindfulness înseamnă să devii mai conștient de gândurile tale fără să te judeci și fără să reacționezi defensiv la adresa lor. Această tehnică îți reamintește că ceea ce simți nu e permanent. Mai mult decât atât, te încurajează să rămâi ancorat în prezent. Cu ajutorul ei, vei scăpa cu ușurință de obișnuința de a te subestima sau de a pune răul în față.

Atunci când îți expui pe hârtie gândurile, experiențele și emoțiile, ai șansa să le analizezi din perspectiva unui observator. Asta îți permite să preiei controlul asupra lor și să identifici ce tipare îți înrăutățesc starea de bine.

Dacă, de exemplu, te confrunți cu previziuni, jurnalul e o metodă folositoare. Dacă îți relatezi în scris întâmplările prin care treci, s-ar putea să-ți amintești de momente în care deși te-ai așteptat la tot ce-i mai rău, rezultatul final te-a surprins plăcut. Astfel, îți dai seama că realitatea e complet diferită.

După o zi grea la școală sau muncă, te întorci acasă și ești tentat să cazi în gândirea irațională. Dacă te gândești la tot ce n-a mers bine de-a lungul zilei, efectele sunt negative. În cazuri grave, s-ar putea să apară și probleme de somn din cauza stresului intens.

În schimb, găsește alte preocupări. Meditația, vizionarea filmului preferat sau cititul unei cărți interesante te calmează și te deconectează de la presiunea cotidiană. De asemenea, dacă vremea e frumoasă, fă o plimbare în parc, singur sau cu apropiații. La final, vei realiza că dificultățile din acea zi nu mai au vreo putere asupra ta.

Incertitudinea e biletul de trecere către gânduri catastrofice și tragerea de concluzii pripite. Începi să-ți imaginezi scenarii în care nu te vei descurca și ceilalți te vor judeca. Însă trebuie să știi că acele evenimente s-ar putea să nu se întâmple de fapt.

Înainte să te ocupi de ceva pentru care ai emoții, imaginează-ți în schimb alte posibilități. Să presupunem că ți-e teamă să mergi la o petrecere. Dacă ți-e greu să te gândești la o variantă pe deplin pozitivă, încearcă ceva mai neutru. Imaginează-ți cum încerci să vorbești cu alți invitați, te bucuri de câteva băuturi și pleci fără să ai incidente.

Distanțarea înseamnă să te ,,îndepărtezi” de emoțiile, gândurile și convingerile tale și să adopți o poziție de ,,observator”. Altfel spus, te prefaci că ele aparțin altcuiva. Cu ajutorul acestei metode, adopți o perspectivă mai obiectivă și devii mai empatic față de tine.

De exemplu, dacă ceva nu-ți iese bine și te gândești să te critici, ia o pauză. Apoi gândește-te că un prieten sau un membru al familiei se află în situația ta. Ce i-ai spune? Cu siguranță l-ai încuraja. Întoarce-te la tine și spune-ți ,,Data viitoare sigur mă voi descurca. Acum știu cum trebuie să procedez.”

Sprijinul social e foarte important în momentele de cumpănă. Familia sau prietenii apropiați îți pot fi cei mai buni aliați. Nu ezita să le spui ce te deranjează și discutați împreună deschis. S-ar putea ca ei să-ți ofere sfaturi utile, din experiența lor.

Dacă tehnicile de mai sus nu dau rezultate, apelează la un specialist în sănătate mintală. El îți va construi un plan personalizat și te va învăța să dezvolți noi strategii prin care să faci față gândurilor negative.

Gândirea irațională îți aduce multe dificultăți, dar nu te descuraja.

E important să nu rămâi singur cu aceste trăiri. Strategiile de coping și sprijinul social sunt elemente de bază în gestionarea problemei.

Fă pasul către vindecare și ai grijă de sănătatea ta mintală!