Izolarea la domiciliu ne afecteaza sanatatea mintala?

Sanatatea mintala si emotionala

Cum ne afecteaza izolarea la domiciliu

Sanatatea mintala ne este afectata in perioada izolarii. Poate părea că nu suntem egali în fața izolării. Putem crede ca introverții sau persoanele care lucrau de acasă și înainte nu se confruntă cu aceleași dificultăți ca noi și nu vor avea probleme de sanatate mintala. Nicio persoana nu este imuna la efectele distanțării, mai devreme sau mai târziu cu toții vom resimți efectele acestor măsuri fără precedent. Singura diferență cu adevărat semnificativă există între persoanele aflate în izolare și cele în carantină.

Cum afectează izolarea sanatatea mintala?

Cele mai multe persoane aflate în izolare în perioada aceasta se află acasă. Cel mai adesea stau cu cel puțin încă o persoană și/sau animal de companie. Deși poate locuiesc în acel spațiu de ani de zile, casa nu mai e aceeași în care locuiau acum câteva luni. Acum casa e birou, grădiniță, școală, restaurant, bar, cafenea, închisoare.

Alexander Chouker, medic cercetător care studiază reacțiile imunologice la stres a declarat pentru un articol că

„simplul fapt de a fi închis îți afectează corpul”

Participanții la un studiu efectuat de acesta, care recrea o misiune spațială de 3 luni, au suportat schimbări la nivelul sistemelor endocrin, imun, neurocognitiv, în ceea ce privește somnul, și alterări ale metabolismului. Cu alte cuvinte, pentru unele persoane colivia poate fi de aur. Insa este important să fim conștienți și să acceptăm că viața într-o colivie ne va afecta inevitabil sanatatea mintala si fizica.

Sanatatea mintala si singuratatea

Singurătatea este și ea extrem de nocivă.

Oamenii sunt ființe sociale. Interacțiunea cu ceilalți și conexiunea emoțională sunt la fel de necesare ca hrana și apa. O analiză a studiilor care evaluează efectul singurătății asupra sănătății mintale a descoperit că aceasta reprezintă un factor important de mortalitate.

Studiile au urmărit participanții pe o perioadă de 7 ani. Sansele ca aceștia să moară au crescut cu 26% pentru cei care se simțeau singuri, cu 29% pentru cei izolați social (cu puține contacte sociale) și cu 32% pentru cei care locuiau singuri.

Aceste efecte o să fie cu atât mai severe cu cât perioada în care vom sta izolați va fi mai lungă. Persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni psihice preexistente sunt cele mai vulnerabile. În cazul persoanelor vârstnice, afecțiunile preexistente, precum bolile cardiovasculare sau demența Alzheimer se înrăutățesc ca urmare a izolării. Sanatatea mintala in aceasta perioada fiind precara.

Este demn de mentionat cazul celor cu afecțiuni psihice diagnosticate. Aceastea cel mai probabil se vor agrava. A fost dovedit deja printr-un studiu din Marea Britanie. Conform acestuia 83% dintre persoanele cu afecțiuni psihice intervievate au susținut că starea lor psihică s-a agravat.

Izolarea si problemele psihice

Iată principalele probleme psihice cu care ne putem confrunta din cauza izolării:

❶ Anxietate

Ca în fața oricărei amenințări, și în acest caz, teama sau anxietatea au rolul de a ne proteja. O anumită doză de anxietate e firească într-o situație ca aceasta, și e și productivă. Ne motivează să ne spălăm pe mâini și să respectăm regulile impuse de autorități, deși nu ne dorim deloc să facem acest lucru. Problema apare când anxietatea scapă de sub control și devine neproductivă. Îngrijorarea incontrolabilă ne teleportează din momentul prezent.

In prezent suntem în siguranță, ne putem bucura de timpul cu familia și masa pe care am pregătită-o. Ingrijorarea ne duce într-un viitor înfricoșător, incert, în care noi sau cineva iubit va muri din cauza infecției cu coronavirus. Și intrăm într-un cerc vicios. In acesta cu cât suntem mai anxioși și blocați într-un viitor apocaliptic, cu atât citim mai multe știri alarmiste, care ne confirmă temerile și toarnă gaz pe focul fricii.

Semne că suferi de anxietate

• nu mai poți dormi sau ai coșmaruri;
• ești într-o stare permanentă de agitație;
• transpiri excesiv;
• mergi la baie frecvent;
• simți că inima îți bate mai repede/ai pulsul crescut;
• te doare burta;
• nu-ți poți controla temerile cu privire la coronavirus.

❷ Depresie

Cu toții ne aflăm în doliu acum. O mică parte dintre noi suntem în doliu pentru persoanele pe care le-am pierdut ca urmare a infecției cu coronavirus. Cu toții suntem în doliu pentru viețile pe care le-am pierdut și care probabil nu vor mai fi niciodată la fel. Tristețea pe care o resimțim, golul din stomac, nodul în gât, sunt reacții asbolut normale la o pierdere atât de semnificativă ca cea pe care am experimentat-o. Și am mai trecut prin asta atunci când s-a destrămat URSS-ul sau după atentatele din 2001. Simțim că lumea va fi un loc diferit atunci când totul se va termina.

Acest lucru ne sperie și ne face să plângem după lumea imperfectă, dar familiară, pe care am pierdut-o. Și mai sunt multe alte lucruri pe care le jelim: pierderea slujbelor și siguranței financiare; pierderea normalității; pierderea rutinei; pierderea distracțiilor; pierderea libertății. Mai simțim și doliu anticipatoriu, pentru că nu știm ce ne așteaptă. Partea instinctuală, primitivă, a creierelor noastre știe că ceva rău se întâmplă. Nu putem vedea sau lupta împotriva amenințării, așa că ne pierdem sentimentul de siguranță și încredere.

Conform psihiatrei Elisabeth Kübler-Ross, doliul are cinci etape:

1. negarea: virusul nu o să ne afecteze.
2. furia: mă pui să stau în casă și îmi furi plăcerea de a trăi.
3. negocierea: poate dacă stau în casă două săptămâni, totul o să fie bine.
4. tristețea: nu știu când și cum o să se termine totul.
5. acceptarea: asta este realitatea și trebuie să fac un plan pentru a-mi continua viața.

Cel mai probabil, majoritatea am ajuns în a patra etapă, a tristeții, care poate degenera într-o depresie.

Semne că suferi de depresie:

• insomnie sau hipersomnie (dormit excesiv);
• scăderea sau creșterea apetitului;
• pesimism și gânduri lipsite de speranță (o să murim cu toții/nu o să mai fie niciodată bine);
• oboseală;
• tulburări de concentrare și memorie (nu poți duce la capăt ce ai început, nu mai reții lucruri);
• lipsa interesului în lucruri care îți făceau plăcere.

❸ Sindrom de stres post-traumatic

Evenimentele care sunt extrem de șocante și stresante sunt considerate traumatizante. Trauma apare atunci când abilitatea noastră de a face față evenimentului este afectată. La fel se întâmplă în situațiile în care simțim că viața noastră este în pericol. Reacțiile la traumă sunt diferite, de la reacții moderate, la unele severe, cu instalarea sindromului de stres post-traumatic. În prezent ne confruntăm cu o traumă colectivă fără precedent. Teama de îmbolnăvire, de moarte, de instabilitatea financiară sunt larg răspândite în momentul de față. Cei care le simt la nivel moderat sau intens, au șanse mari de a ieși din pandemie suferind de sindrom de stres post-traumatic.

Semne că suferi de sindrom de stres post-traumatic:

• ai gânduri intruzive legate de coronavirus, atât ziua, cât și noaptea, în somn;
• eviți să discuți despre coronavirus și să te gândești la ce se întâmplă;
• ți-e greu să te concentrezi deoarece te simți permanent în pericol;
• te simți amorțit, lipsit de speranță;
• te gândești la suicid;
• motivația să menții relația cu familia și prietenii e scăzută.

Efectul carantinei

Efecte carantinei asupra sănătății mintale

Carantina reprezintă separarea și restricționarea libertății de mișcare a persoanelor care vin din zone cu risc crescut de contractare a virusului. Aceasta diferă de izolare deoarece în România izolarea se poate face la domiciliu. Se face cu restul membrilor familiei, pe când carantina are loc în centre specializate, care au multe nereguli semnalate de către românii aflați acolo.
Astfel urmatoarele lucruri pot provoca efecte dezastruoase:

• separarea de cei apropiați,
• pierderea libertății de mișcare,
• precum și închiderea într-un spațiu străin, care nu are un nivel ridicat de comfort,
• anxietatea provocată de posibilitatea îmbolnăvirii pe parcursul șederii,
• stresul produs de împărțirea camerei cu străinii (unele persoane stau cu 4-5 alți oameni în cameră)
• plictiseala

Studii

Mai multe studii arată că perioada de carantină a avut un impact negativ mai puternic asupra sănătății mintale decât izolarea:

• în rândul copiilor carantinați, cazurile de sindrom de stres post-traumatic au fost de 4 ori mai frecvente decât la cei din izolare și aceleași statistici sunt valabile și pentru părinții lor;
• medicii care au fost în carantină în timpul epidemiei de SARS au raportat niveluri mai mari de epuizare, detașare de cei din jur, anxietate când tratau pacienți cu febră, iritabilitate, insomnie, lipsă de concentrare. S-a inregistrat și deterioararea performanței profesionale, cu considerarea demisiei, față de colegii care nu au fost în carantină;
• efectul carantinei asupra medicilor a persistat și 3 ani mai târziu, aceștia având risc mai mare de a suferi de sindrom de stres post-traumatic;
• 9% medicii carantinați intervievați la 3 ani după încheierea experienței, au raportat simptome de depresie;
• o analiză a studiilor care au evaluat starea generală a persoanelor care au fost carantinate a relevat că toate au identificat rate mari de depresie, stres, iritabilitate, insomnie, simptome de stres post-traumatic în rândul acestora, furie și epuizare emoțională.
  un studiu efectuat asupra persoanelor carantinate în timpul epidemiei de SARS și Ebola arată că au existat cazuri de sinucidere în rândul acestora.

Mai există și cazul localităților carantinate, precum Suceava sau Țăndărei. Aici accesul sau ieșirea din oraș sunt interzise. Trenurile sau transportul în comun nu mai funcționează și este interzisă deplasarea în interiorul orașului. Această măsură poate duce la agravarea anxietății resimțite de toată lumea în acest moment. Carantinarea unui oraș sugerează că autoritățile cred că situația e gravă și are potențialul de a se înrăutăți.

În plus, această măsură are în primul rând scopul de a-i proteja pe cei din afara orașului. Acest lucru duce la scăderea încrederii față de autorități. De asemenea, anxietatea este alimentată de senzația de claustrare, de captivitate, care este și mai accentuată în cazul în care familiile au fost despărțite.

Sanatatea emotionala

Cum ne putem proteja sanatatea mintala si emotionala in contextul izolarii?

Distanțare fizică, nu socială

Pandemia de coronavirus a lovit într-un moment în istoria omenirii când tehnologia ne este un aliat de nădejde. Zilele acestea e foarte important să ne reamintim că distanțarea de cei din jur trebuie să fie doar fizică, nu și socială. Doar pentru că nu ieșim în oraș cu prietenii sau nu mergem la ei acasă nu înseamnă că trebuie să rupem legătura cu ei. Dimpotrivă, e crucial să întreținem și să lucrăm la relațiile noastre.

Avem nevoie de ele ca de o gură de aer proaspăt. Relațiile cu prietenii, colegii, membrii familiei (care nu sunt cu noi) reprezintă o sursă de normalitate și constanță în viața noastră. Pe lângă aceasta, convorbirile zilnice la telefon, prin mesaje sau apeluri video ne ajută să ne simțim mai puțin singuri și plictisiți.

În plus, studiile arată că sprijinul social perceput este corelat cu bunăstarea psihică. Cu cât simțim că există un cerc mai mare de oameni pe care ne putem baza, cu atât ne simțim mai bine mental si emotional. Nivelul de stres este mai scăzut. Oamenii sunt făcuți să trăiască în triburi, comunități, sau oricum vrem să le numim. Au nevoie de sprijinul, siguranța și cooperarea celor din jur pentru a supraviețui. Așa că atunci când avem un trib, chiar dacă e online, ne simțim protejați, ca și cum avem o plasă de siguranță umană, ce o să ne prindă în caz că o să cădem.

Oxitocina

Nu în ultimul rând, ne putem folosi de inteligența propriului corp și mecanismele naturale ale acestuia de a face față situațiilor dificile. Oxitocina este hormonul atașamentului. Acesta consolidează legătura dintre mamă și nou-născut la naștere.

Însă recent, s-a descoperit că aceasta joacă și alte roluri extrem de importante în organism, pe tot parcursul vieții.

Oxitocina are urmatoarele efecte:

• este anti-stres, contribuind la reducerea nivelului de cortizol (hormonul stresului) din sânge și la scăderea tensiunii arteriale.
• crește toleranța la durere, are efect anxiolitic (de diminuare a anxietății)
• promovează creșterea și vindecarea.

Cu alte cuvinte, oxitocina e antidotul la cele mai mari probleme emotionale cu care ne confruntăm zilele acestea: stresul și anxietatea. Principala metodă de a stimula secreția de oxitocină este prin atingere și interacțiune fizică. Si mecanismele psihologice pot face același lucru. Conexiunea pe care o simțim atunci când vorbim cu cineva care ne înțelege cu adevărat, care e pe aceeași lungime de undă cu noi, fie că este un prieten sau un partener romantic, chiar dacă e la distanță, duce la eliberarea unui cocktail cu toți hormonii bunăstării în creier: oxitocină, dopamină, serotonină.

Producția de oxitocină poate fi stimulată și prin ingerarea alimentelor sau stimularea olfactivă. Dacă așteptați momentul să vă bucurați de comfort food (mâncare care oferă comfort emoțional) fără regrete, acesta este. Desigur, cu moderație.

Ce trebuie sa facem pentru a ne mentine sanatatea mintala si emotionala

Obtine ajutor profesionist la Clinica Hope pentru sanatatea mintala

Doar pentru că suntem acasă nu înseamnă că nu avem acces la ajutorul și sprijinul medicilor și psihoterapeuților. Telemedicina sau teleterapia, respectiv serviciile medicale și de psihoterapie la distanță, sunt practici utilizate de decenii. Sunt folosite pentru a ajuta persoanele care dintr-un motiv sau altul, nu au acces la îngrijire medicală clasică. Acestea au efecte la fel de bune ca metodele clasice și  putem apela la ele așa cum am fi apelat la aceste servicii și înainte de pandemie.

Optimism

E greu să găsim resursele pentru a privi viitorul cu optimism, însă este esențial să facem asta. A fost realizat un studiu asupra prizonierilor de război americani care au fost ținuți captivi în celule minuscule, uneori cu apă până la bărbie. S-a descoperit că nivelul lor de optimism se afla în strânsă legătură cu sănătatea lor psihică pe termen lung. Cei care au crezut cu tărie că vor supraviețui războiului și se vor întoarce acasă au avut o mai bună sănătate mintală decât camarazii lor pesimiști. În mod similar, trebuie să ne spunem că totul va fi bine, pentru a ne proteja integritatea psihică.

Altruism

Ajutându-i pe alții ne putem ajuta pe noi. Studiile arată că de multe ori există beneficii mai mari în a oferi ajutor decât în a-l primi. Poate părea paradoxal, dar oricine a făcut activități de voluntariat sau a donat persoanelor în nevoie probabil știe acest lucru intuitiv. Altruismul reprezintă acțiunile făcute din grijă pentru binele altora, nu pentru al nostru, întreprinse cu scopul de a îmbunătăți situația acelor persoane.

Iată câteva dintre beneficiile altruismului:

• îmbunătățește starea de spirit prin eliberarea endorfinelor. Acestea care sunt hormoni secretați în creier care ne fac să ne simțim bine. Starea de bine pe care o simt atunci când fac bine este descrisă de unele persoane altruiste ca „euforia ajutătorului”.
• crește nivelul de satisfacție datorită faptului că ne crește stima de sine. Atunci când aducem o schimbare pozitivă în viața cuiva, e normal să simțim că viața noastră are sens și că contăm.
• ne face să ne simțim mai recunoscători pentru ceea ce avem. Cu toții avem tendința de a ne compara cu persoane care au mai mult decât noi și să fim nemulțumiți că nu reușim să-i egalăm. Voluntariatul ne poate ajuta să punem lucrurile în perspectivă și să ne dăm seama cât de norocoși suntem, de fapt.
• ne distrage de la propriile probleme. Atunci când ne concentrăm pe problemele altora și pe rezolvarea acestora, avem mai puțin timp și energie să ne gândim la ale noastre. Și acum este timpul ideal pentru asta. Multe dintre probleme, precum izolarea sau șomajul tehnic, nu pot fi rezolvate de către noi. Acest principiu stă la baza programului de mentorat din organizații precum Alcoolicii Anonimi. Aici membrii mai vechi pot să fie mentori pentru cei noi, iar rezultatele sunt extrem de bune.
• îmbunătățește sănătatea. Studiile arată că persoanele care fac voluntariat trăiesc mai mult decât celelalte. Desigur, pot fi implicați mai mulți factori, dar cu siguranță altruismul contribuie la bunăstarea globală.

Așadar, nu numai că altruismul este extrem de benefic, dar este și un moment mai prielnic ca niciodată să devenim voluntari. Este vremea să ne adaptăm înclinațiile altruiste la contextul de față. Niciodată în istoria recentă nu a mai fost nevoie de atâta cooperare și ajutorare reciprocă pentru a învinge un inamic comun.

Există nenumărate persoane vulnerabile. De la persoanele fără adăpost, la cele aflate în sărăcie sau persoanele vârstnice fără sprijin. (în România, înainte de pandemie peste o treime din copii trăiau sub pragul sărăciei).  Cei care nu se confruntă cu aceste probleme cu sanatatea mintala, pot suferi o criză existențială cauzată sau agravată de pandemie. Aceasta ar putea fi rezolvată sau cel puțin ameliorată de voluntariat.