Ce este ortorexia nervoasa: simptome, cauze si tratament

Ce este ortorexia nervoasa: simptome, cauze si tratament

Oricine își dorește să aibă un stil de viață sănătos. Însă, atunci când această dorință devine obsesie și se ajunge la izolare, timp pierdut și evitarea exagerată a anumitor alimente, trebuie să se intervină rapid.

Iată ce este ortorexia nervoasă, cum se manifestă, de ce apare și cum se tratează:

Ortorexia nervoasă este o condiție în care cineva se confruntă cu preocuparea excesivă de a consuma mâncăruri pe care le consideră sănătoase. Această condiție este diferită față de alte probleme de alimentație. În loc să se concentreze pe cantitate, pacientul vrea ca alimentele pe care o să le consume să fie de calitate. Începe să urmeze diete foarte stricte și să elimine anumite produse pe care le crede nocive. Prin urmare, apar dezechilibre nutriționale, dar și gânduri anxioase sau comportamente de izolare socială.

La momentul actual, ortorexia nu e recunoscută ca afecțiune distinctă în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5). Mai mulți specialiști consideră ortorexia ca fiind un tip de anorexie, tulburare obsesiv-compulsivă sau tulburare de evitare/restricție a aportului alimentar. Totuși, încă se fac cercetări cu privire la acest aspect.

Următoarele semne sunt cele mai comune manifestări ale ortorexiei nervoase:

Cheltuieli exagerate la cumpărături;

Judecarea altor oameni pentru obiceiurile lor alimentare;

Izolarea față de familie și prieteni;

Refuzul constant de a mânca anumite alimente;

Renunțarea la activități considerate plăcute în mod normal;

Stări de vinovăție, teamă și dezgust la orice abatere;

Timp petrecut în exces pentru planificarea meselor;

Verificarea în detaliu a valorilor nutriționale ale produselor.

Dorința de a avea un stil de viață mai sănătos este firească. Astfel, simptomele de mai sus pot fi ușor de trecut cu vederea în majoritatea cazurilor. Însă asta nu face decât să agraveze situația.

În principiu, ortorexia nervoasă se declanșează din cauza unor factori biologici, de mediu, psihologici sau sociali/culturali.

1. Factori biologici: Conform studiilor, problemele digestive din copilărie ar putea provoca efecte pe termen lung. Durerile abdominale repetate sau orice alte simptome asemănătoare ar putea determina o persoană să evite mâncărurile pe care le asociază cu disconfortul. În același timp, dacă în familie au existat cazuri de alte tulburări, cum ar fi anorexia sau bulimia, riscul de ortorexie crește.

2. Factori de mediu: Mediul din care pacientul face parte îi influențează modul prin care gestionează evenimentele neplăcute din fiecare zi. Traumele din trecut, stresul de la locul de muncă, folosirea nepotrivită a rețelelor sociale și presiunea celor din jur își pun amprenta asupra calității vieții.

3. Factori psihologici: Sănătatea psihologică are un rol extrem de important în viața tuturor, iar ortorexia e strâns legată de aceasta. Anxietatea legată de sănătate poate face o persoană să-și schimbe radical stilul de viață, crezând că așa evită diferite afecțiuni. Totodată, stima de sine scăzută și trăsăturile de personalitate, cum ar fi perfecționismul sau nevoia de control, sunt alte posibile cauze care favorizează apariția ortorexiei.

4. Factori sociali/culturali: Ortorexia poate să apară la pacienții care au fost batjocoriți în legătură cu greutatea lor. În același timp, traumele sau dorința de ,,a avea corpul perfect” au o importanță mare în această situație.

De regulă, ortorexia nervoasă e descoperită de psihologi, psihiatri sau dieteticieni. Se analizează atât aspectele psihologice, cât și cele fizice.

Chiar dacă nu e recunoscută oficial în DSM-5, specialiștii pot să descopere comportamentele ortorexice prin diferite instrumente. Cele mai utilizate sunt următoarele:

1. ORTO-15: Acest chestionar e folosit pentru identificarea simptomelor specifice ortorexiei. E important de menționat că nu diferențiază tulburările alimentare de comportamentele specifice legate de cultură (de exemplu: veganismul etic). Din acest motiv, nu e recomandat de unii specialiști.

2. ORTO-R: Reprezintă o versiune actualizată a ORTO-15. Se concentrează pe evaluarea simptomelor și comportamentelor alimentare.

3. Testul Bratman pentru Ortorexie: Acesta a fost dezvoltat de către Steven Bratman, medicul care a definit prima dată ortorexia nervoasă. Testul constă în întrebări cu răspunsuri de tip ,,Da” sau ,,Nu” și analizează convingerile, tiparele de gândire și comportamentele ce țin de alimentația sănătoasă.

4. Chestionarul privind Obiceiurile Alimentare (EHQ): Pe baza răspunsurilor la cele 21 de întrebări, specialiștii măsoară sentimentele pozitive și negative legate de alimentația sănătoasă, dar și cunoștințele de nutriție ale pacientului.

Pe lângă teste standardizate, medicul pune întrebări legate de obiceiurile alimentare ale pacientului, părerile sale despre anumite mâncăruri și cum îl afectează comportamentele periculoase. În același timp, se pot realiza și evaluări fizice pentru a se identifica urmările obiceiurilor de alimentație.

Ortorexia nervoasă necesită o abordare multidisciplinară. Se intervine atât asupra aspectelor psihologice, cât și celor nutriționale. Cele mai recomandate variante sunt următoarele:

1. Terapia: Terapia cognitiv-comportamentală este o soluție eficientă, ajutând pacienții să-și identifice gândurile negative și obsesive legate de alimentație, dar și să le modifice în așa fel încât să nu se mai confrunte cu dificultăți. Terapia de expunere e potrivită la rândul ei. Într-un mediu sigur și sub îndrumarea unui expert, cel afectat este expus la alimente sau obiceiuri alimentare care îi provoacă frică și anxietate. Cu timpul, emoțiile negative sunt gestionate mai ușor.

2. Consilierea nutrițională: Un dietetician autorizat îi îndrumă pe cei afectați să urmeze o dietă echilibrată și să corecteze deficiențele nutriționale prin reintroducerea unor alimente pe care le-a evitat.

3. Medicamente: În cazuri mai complicate, medicul prescrie antidepresive sau medicamente împotriva anxietății, care se ocupă cu gestionarea afecțiunilor care provoacă apariția ortorexiei.

4. Evitarea dietelor severe: Regimurile care necesită foarte puține calorii sau care restricționează anumite grupuri de alimente pot fi periculoase. Chiar dacă au ca rezultat pierderea în greutate, acest proces nu se întâmplă într-un mod sănătos și face mai mult rău.

5. Eliminarea mesajelor negative: Rețelele sociale și televiziunea răspândesc des mesaje care afectează sănătatea mintală. Realitatea este că postările sau emisiunile care promovează ,,perfecțiunea” întăresc presiunea socială. Astfel, limitarea timpului dedicat tehnologiei e o variantă bună.

E important de știut că monitorizarea medicală rămâne importantă. Pacientul trebuie să-și verifice regulat starea de sănătate ca să prevină orice complicație posibilă. Netratată, ortorexia poate duce la malnutriție, deficiențe de nutrienți, pierderea masei musculare, probleme cardiovasculare și dificultăți în viața socială. În același timp, regulile autoimpuse și obsesia au un impact puternic asupra sănătății mintale.

Ortorexia nervoasă e o condiție ce are nevoie de intervenție imediată.

Recunoașterea simptomelor, discuția cu un specialist și urmarea tratamentului potrivit sunt pașii pe care oricine trebuie să-i parcurgă.

Echipa Clinicii HOPE folosește metode de tratament a căror eficiență e dovedită științific și e premiată internațional pentru cele mai bune practici.