.
De ce trebuie sa apelam la psihiatruin timpul pandemiei?
Criza de sănătate prin care trecem din cauza pandemiei de coronavirus ne-a făcut să ne punem viața în așteptare. Multe evenimente cruciale din viața noastră au fost amânate sau anulate. Din fericire, toate acestea suportă amânare sau o adaptare la noile circumstanțe. Petrecerile s-au mutat online, examenele la fel, absolvirea se întâmplă acum cu roboți în loc de studenți. Ceea ce nu suportă amânare însă este sănătatea noastră mintală.
Lista de priorităților ni s-a redefinit și suntem nevoiți să recurgem la un stil de viață axat pe supraviețuire. Aspectele financiare sunt în competiție pentru locul 1 cu grijile legate de sănătatea noastră fizică și a celor din jur. Dacă în trecut sănătatea mintală era la capătul listei, și găseam mereu scuze precum „Nu am timp”; „Nu am bani”; „Nu mă simt destul de rău încât să merg la psihiatru”; situația actuală cere imperativ ca sănătatea noastră psihică să fie o prioritate.
Pandemia, o problemă psihologică și psihiatrică
Ne baricadăm în case pentru a ne proteja de amenințarea unui virus contagios. In același timp, lăsăm să se strecoare o amenințare la fel de mare: afecțiunile psihice. Pandemia, caracterizată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca o perioadă de „incertitudine, confuzie și o stare de urgență”. Aceasta reprezintă un teren extrem de fertil pentru dezvoltarea sau agravarea unor afecțiuni psihice.
Cu toții suntem îngrijorați acum de plămânii noștri și tresărim la cea mai mică tuse. Dar pe nesimțite, starea noastră mentală se degradează treptat. Așa cum explică în cartea sa, „Psihologia pandemiilor” medicul psihiatru Steven Taylor, pandemiile nu sunt numai „evenimente, în care un virus infecțios se răspândește în lume. Pandemiile sunt evenimente în care reacțiile psihologice ale persoanelor la infecție joacă un rol esențial în răspândirea și conținerea bolii, și influențează amploarea stresului emoțional și a problemelor sociale.”
Așadar, pandemia nu este doar o problemă epidemiologică sau imunologică. Aceasta este și una psihologică și psihiatrică, și trebuie tratată ca atare. Psihiatrii și psihoterapeuții sunt la fel de importanți în gestionarea acestei crize, și evitarea unei crize viitoare, precum medicii care tratează persoanele diagnosticate cu Covid.
Trebuie să realizăm necesitatea consultării psihiatrului în această perioadă. Trebuie si să acționăm în consecință. Felul în care ne îngrijim de sănătatea noastră psihică acum ar putea să ne influențeze și contureze viitorul pe termen mediu și lung, atât la nivel individual, cât și de societate.
PTSD – următoarea pandemie?
Pandemia este un eveniment traumatic. Acesta ne afectează perspectiva asupra lumii și ne face să ne simțim ca și cum nu suntem în siguranță. După evenimente traumatice, precum pandemia, majoritatea persoanelor se refac și chiar experimentează fenomenul de creștere post-traumatică. Totodata, aproximativ 10% dezvoltă afecțiuni psihice severe, precum tulburarea de stres post-traumatic, tulburare de anxietate sau depresie.
Dat fiind răspândirea extrem de mare a pandemiei, aproximativ un miliard de persoane fiind în izolare în casele lor; și un milion fiind diagnosticate oficial cu covid-19, 10% înseamnă 100 de milioane. Și aceasta este oricum probabil o subestimare. Epidemia de SARS din 2003 poate fi un indicator al efectelor pe care izolarea și carantina le au asupra oamenilor.
Conform unui studiu care a evaluat 70 de persoane care suferiseră de SARS, la 4 ani de la internare, a descoperit că aproape jumătate sufereau de tulburarea de stres post-traumatic.
Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) este o afecțiune caracterizată de anxietate severă, coșmaruri, flashback-uri (amintiri din trecut care apar la stimuli din mediul înconjurător și sunt experimentate ca fiind reale, în prezent) și gânduri incontrolabile despre evenimentul traumatizant. PTSD are de obicei o evoluție cronică, aproximativ jumătate din cei diagnosticați având simptome și după 10 ani. PTSD este o afecțiune cu costuri ridicate pentru societate, întrucât se asociază cu un număr ridicat de internări, boli comorbide și o rată mare de suicid.
O societate traumatizată nu va putea să-și regăsească echilibrul odată cu dispariția traumei. Prin definiție, trauma continuă să trăiască și să fie vie în mintea celor afectați. Veteranii de război din SUA sau Rusia, care au o rată mare de PTSD, s-au confruntat cu dificultăți semnificative de a se reintegra în societate, iar rata lor de șomaj continuă să fie mai mare decât cea a populației generale.
Ce ne vom face însă atunci când numărul persoanelor traumatizate va fi covârșitor, iar sistemul psihiatric nu va putea face față, similar cu secțiile de terapie intensivă din prezent? Atâta timp cât acționăm la timp, nu va trebui să aflăm răspunsul la această întrebare.
Importanța intervenției timpurii a psihiatrului și/sau psihoterapeutului în traumă
Studiile asupra persoanelor expuse evenimentelor traumatice (cutremure, inundații, accidente, viol) arată că intervenția precoce este vitală pentru sănătatea lor psihică. Așa cum o persoană care se îneacă trebuie nu numai să fie scoasă din apă, ci și să primească primul-ajutor, așa o persoană traumatizată trebuie să fie dusă într-un mediu sigur și apoi să primească „prim-ajutor” psihologic. Din păcate, în situația de față, nu putem să protejăm complet pe cineva de pericolul contaminării, însă cu siguranță un profesionist în sănătate mintală poate oferi sprijin psiho-emoțional, care diminuează șansele de a dezvolta PTSD.
Iată cum te poate ajuta un specialist în sănătate mintală în această perioadă:
– intervenție pentru structurarea amintirilor
Felul în care procesăm trauma este crucial în dezvoltarea PTSD. Trauma este preverbală. De multe ori nu putem nici să articulăm și exprimăm stresul și suferința prin care trecem, iar acest lucru ne agravează starea. La momentul actual, poate nici nu realizăm conștient cât de mult ne afectează pandemia, dar reprimarea emoțiilor și dificultăților, nu duc decât la degradarea sănătății noastre psihice. Procesarea traumei este unul dintre principalii factori care separă persoanele care dezvoltă PTSD de cele care experimentează creșterea post-traumatică și ajung să se simtă mai bine decât înainte, odată ce depășesc momentele dificile. Astfel, experții în sănătate mintală au realizat o intervenție prin care ajută persoanele care au trecut printr-o experiență traumatizantă să o structureze, eticheteze și să identifice relațiile de cauzalitate, pentru o mai bună procesare cognitivă a acesteia, cu rezultate pozitive pe termen lung.
– normalizarea reacțiilor și psiho-educație
O altă tehnică ce a dat rezultate la veterani este aceea de a pune accentul pe explicarea consecințelor traumei. Mai ales dacă e prima dată când ne confruntăm cu o experiență traumatizantă, reacțiile noastre inexplicabile vor contribui la starea de stres și anxietate. Furia pe care o simțim, coșmarurile, flashback-urile ne vor speria și mai mult, pentru că nu le înțelegem, și suntem măcinați de întrebări precum „Înnebunesc?”, „O să-mi mai revin vreodată?”.
De aceea, e foarte important ca cu ajutorul unui specialist în sănătate mintală să înțelegem că tot ceea ce experimentăm este o reacție normală la traumă. Nu noi suntem anormali, ci ceea ce trăim este. Nu noi trebuie să fim reparați, ci mediul nostru. Atunci când înțelegem și ne acceptăm reacțiile, nu ne mai canalizăm energia în a ne judeca, și o putem orienta spre vindecare. În plus, când aflăm că nu suntem singurii care trecem prin asta, tindem să ne simțim mai puțin izolați în suferință.
– terapia cognitiv-comportamentală (TCC)
Acest tip de psihoterapie este extrem de eficientă atât în tratarea PTSD, dar și în prevenirea sa. TCC folosește expunerea imaginară, prelungită, la amintirea pacientului despre traumă, dar și expunerea reală la variate elemente legate de traumă, precum și restructurarea cognitivă și tehnici de gestionare a anxietății. Studiile au descoperit că numai patru sesiuni de TCC în primele săptămâni sau luni de la evenimentul traumatic, reduc semnificativ riscul de a dezvolta PTSD.
Alte moduri în care ne afectează sănătătatea psihică
Unele moduri în care pandmeia ne afectează bunăstarea psihică sunt evidente, precum izolarea sau pierderea locului de muncă. Însă există nenumărate altele mai subtile, care se acumulează, și au efecte dezastruoase asupra sănătății noastre mintale.
Iată câteva dintre ele:
– frica de îmbolnăvire și de moarte, atât pentru noi, cât și pentru cei dragi;
– vedem cum se îmbolnăvesc și/sau mor apropiații;
– nu mai putem să ne luăm la revedere de la persoanele dragi care mor, din cauza carantinei;
– nu putem să ne îngropăm apropiații așa cum ne dictează tradiția și credința
– reprezentările grafice din media ale crizei constituie în sine surse de traumă și stres;
– rasismul și discriminarea (incidentele rasiste la adresa comunităților asiatice sunt în continuă creștere, atât offline, cât și online);
– ne este afectată rutina;
– putem fi separați de familii (cum este cazul nenumăraților români care lucrează în străinătate);
– incertitudinea legată de viitorul nostru și al persoanelor iubite;
– frica legată de nevoile de bază: mâncare, apă, medicamente.
Poate părea că aceste urmări sunt doar temporare, și că odată cu dispariția virusului, vor dispărea și ele. Realitatea este însă că multe dintre obiceiurile deprinse în perioade traumatizante sunt păstrate de-a lungul vieții. Supraviețuitorii Holocaustului au continuat să strângă rezerve importante de mâncare. După ce au ajuns într-un mediu sigur, cu acces la resurse. Societatea românească a continuat să fie erodată de neîncrederea diseminată în perioada comunismului, când vecinii și colegii se turnau la Securitate.
Persoanele care au o predispoziție genetică la dezvoltarea tulburării obsesiv-compulsive, cel mai probabil vor dezvolta o fobie de germeni. Astfel de fobii sunt de obicei cronice, și nu dispar odată cu amenințarea care le-a declanșat. Teoriile conspirației alimentează predispoziția către paranoia sau delirul din afecțiuni precum schizofrenia sau tulburarea schizo-afectivă.
Nu ne putem aștepta ca aceste persoane să-și revină ca prin minune la normal odată ce pandemia se termină. Iar cu cât amână mai mult apelarea la servicii psihiatrice, cu atât starea lor se va înrăutăți. De aceea, este extrem de important dacă trecem prin mai multe experiențe dificile. Schimbăm comportamentul în această perioadă, sau observăm acest lucru la cei apropiați, să apelăm cât mai rapid la ajutor profesionist.
Sindromul de stres Covid
Psihiatrul Steven Taylor, amintit mai sus, desfășoară în prezent un proiect de cercetare în Canada. Acesta evaluează nivelul de frică și anxietate în rândul a 7000 de adulți. Așa cum era de așteptat, majoritatea participanților au raportat niveluri normale de anxietate. Dar o proporție semnificativă dintre aceștia; respectiv 25%, au dezvoltat ceea ce autorii studiului numesc Sindrom de stres Covid.
Iată cum se caracterizează Sindromul de stres Covid:
– frici intense, recurente, de a nu te infecta;
– anxietate legată de impactul economic și social al Covid-19;
– coșmaruri legate de coronavirus, care afectează programul normal de somn și conduc la insomnie și/sau oboseală pe timpul zilei;
– nevoia compulsivă de a citi ultimele știri legate de Covid-19;
– manifestări xenofobice – frica de persoane străine sau întoarse din străinătate, de teamă ca acestea să nu fie purtătoarele virusului.
Iată, așadar, că pe lângă varietatea de afecțiuni psihice pe care o pandemie le pot declanșa sau agrava. Acum există o tulburare psihică nouă, specifică acestui virus. Ca în cazul tuturor afecțiunilor psihice, cu cât acționăm mai repede, cu atât este mai ușor să tratăm o tulburare. Așa că dacă ne regăsim în descrierea de mai sus, sau identificăm aceste simptome la cei cunoscuți, ar trebui să apelăm de îndată la ajutorul unui psihiatru.
De ce ar trebui să apelezi la un psihiatru pe perioada pandemiei?
Ca o recapitulare, dar și o completare a celor de mai sus, iată de ce ar trebui să apelezi la un psihiatru în timpul pandemiei:
– pandemia de coronavirus nu este numai o problemă de sănătate fizică, ci și psihică.
Așa cum vei suna la ambulanță dacă ai simptome de coronavirus, ar trebui să apelezi la medicul psihiatru dacă ai simptome de PTSD, depresie, anxietate, sindrom de stres covid, sau alte afecțiuni;
– pandemia nu pune pauză la problemele preexistente.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, afecțiunile psihice afectează un sfert din populația lumii. Aceste tulburări psihice nu vor dispărea sau vindeca acum că ne este amenințată sănătatea somatică. Dimpotrivă, ele pot fi agravate de stresul pe care îl resimțim.
– afecțiunile psihice ne afectează comportamentul, și ca urmare, pot agrava pandemia.
Afecțiunile psihice negestionate pot să ne determine să ne comportăm. In moduri care nu sunt sigure pentru noi sau pentru cei din jur; precum nerespectarea regulilor de distanțare socială sau de igienă. Un psihiatru ne poate ajuta să le ținem sun control și să ne comportăm responsabil, pentru binele tuturor.
– un psihiatru ne poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
Într-o perioadă marcată de pierdere și suferință, în care suntem privați de multe plăceri ale vieții. Depresia, anxietatea și alte afecțiuni psihice nu fac decât să contribuie la degradarea calității vieții. Însă cu ajutorul unui psihiatru, putem trata aceste suferințe și putem învăța mai bine să gestionăm.
– cu cât detectăm și tratăm mai repede o tulburare, cu atât avem șanse mai mari să revenim la normal.
Multe persoane evită sau amână consultul psihiatric de teama de a nu primi un diagnostic. De altfel, această atitudine evitantă e prezentă și în interacțiunile cu alți medici. Dar un diagnostic înseamnă un răspuns și clarificare la întrebări care ne macină. Mai important, un tratament, care e cu atât mai eficient cu cât este instaurat mai rapid.
– dacă ne îngrijim acum de sănătatea noastră psihică, ne vom putea bucura cu adevărat de libertatea redobândită la finalul pandemiei.
Mulți dintre noi considerăm că; odată ce pandemia se va sfârși vom reveni la personalitatea plină de viață și sociabilă de dinainte. Somnolența, anxietatea, coșmarurile vor dispărea ca prin minune; iar noi vom continua ca și cum însăși pandemia a fost doar un coșmar. Realitatea este că, din păcate, aceste simptome nu vor fi eradicate odată cu coronavirusul. Iar această constatare șocantă ar putea chiar să ne agraveze simptomele. Dacă, în schimb, suntem proactivi acum, și cu ajutorul unui psihiatru; lucrăm la dobândirea echilibrului emoțional, atunci când pandemia se va sfârși vom fi realmente pregătiți să ne trăim viața.
– serviciile psihiatrice sunt mai accesibile ca oricând.
Dacă înainte invocam scuze precum „Nu am timp”, „E prea departe”, „Dacă mă vede cineva?”, pentru a evita mersul la psihiatru, acum niciuna dintre ele nu mai este validă. În prezent, serviciile psihiatrice, ca majoritatea activităților medicale care nu sunt de urgență, se desfășoară online. Cum nu mai putem ieși în oraș, și mulți lucrăm sau studiem de acasă, avem mai mult timp ca niciodată. Cu alte cuvinte, toate acele scuze nu mai sunt valide; și e puțin probabil să mai avem o asemenea oportunitate curând. Așa că să profităm de progresul tehnologiei și de aspectele parțial pozitive ale izolării; pentru a ne îngriji de sănătatea noastră psihică.
Așadar, psihiatrul este un real aliat în aceste vremuri dificile. El ne poate ajuta să navigăm apele tulburi ale situației actuale. Să ajungem cu bine la mal, pregătiți să ne bucurăm de viață. Nu a existat niciodată un moment mai important pentru noi, la nivel de societate; să facem din sănătatea mintală o prioritate. Iar acțiunile noastre de acum vor avea repercursiuni pe termen lung. Efect atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv. Cum psihiatrul este acum la doar un click distanță, putând chiar să prescrie rețete online și să ofere consultații decontate prin sistemul de asigurări, nu ne mai putem găsi scuze și e timpul să acționăm.
Programeaza-te:
