
În mod natural, fiecare om vrea să fie la curent cu ceea ce este nou.
Cu toate acestea, pentru că ești interesat de starea ta de bine, nu lăsa această nevoie să se transforme în dependență.
În următorul articol, vei afla ce înseamnă FOMO, care sunt cauzele lui, cum te influențează acest fenomen social și cum îl poți gestiona.
FOMO este acronimul pentru ,,Fear of Missing Out”. Acest sindrom se referă la sentimentul de anxietate sau neliniște pe care îl ai când crezi că cei din jur se bucură de momente sau oportunități pe care simți că le ratezi. Termenul a devenit popular în anii 2000, datorită Doctorului Dan Herman. Totuși, fenomenul are o istorie lungă și a afectat mulți oameni, din dorința de apartenență și validare socială.
În prezent, Fear of Missing Out e recunoscut ca problemă socială și psihologică și e studiat de specialiști. Ei își propun să înțeleagă impactul asupra sănătății mintale și a comportamentului uman. Mai mult, a ajuns să fie asociat cu social media, locul unde ești constant expus la modul în care conexiunile tale își arată viețile.
În ceea ce privește rețelele sociale, se consideră că utilizatorii promovează calități care nu sunt reale. Practic, arată numai partea bună a lucrurilor. Astfel, se creează un mediu unde te afli în competiție cu ceilalți. Totodată, te confrunți cu o stare de neliniște și vrei să cauți soluții care să te facă să te simți ,,în rând cu lumea”. Toate aceste trăiri contribuie la apariția grijii compulsive că ai pierdut ceva atunci când nu ai fost prezent acolo, la timpul potrivit.
Chiar dacă e deseori asociat cu rețelele sociale, sindromul FOMO are cauze mai complexe decât ne imaginăm:
Psihologii susțin că sănătatea mintală a unei persoane trebuie să satisfacă trei nevoi: competența, autonomia și relaționarea. Fear of Missing Out are legătură cu relaționarea – când vezi că alte persoane se distrează și tu nu ești acolo, crezi că ești exclus. În trecut, oamenii de la acea vreme erau excluși din triburile lor, aveau puternic de suferit. Astfel, poziția socială a devenit importantă pentru majoritatea oamenilor.
Numeroase persoane obișnuiesc să se evalueze comparându-se cu cei din jur. Nu de puține ori, n-o fac într-un mod productiv și realizează o paralelă între propria viață și ceea ce e vizibil la alții. Asta duce la sentimente de inadecvare și comportamente de autosabotare.
Orice apreciere, indiferent de unde vine, oferă plăcere. În lipsa unei ,,evaluări” pozitive, apare un gol interior pe care vrei să-l umpli. Începi să te suprasoliciți și să faci orice e posibil ca să primești recunoaștere. Totul devine un cerc vicios – te simți nesigur pe tine, verifici succesul altora și cazi și mai tare într-o stare de tristețe.

Când te lupți cu Fear of Missing Out, ai stări de anxietate crescută. Preocuparea mare pentru ceea ce fac alții și pentru ceea ce crezi că ratezi te face să te simți foarte des neliniștit. De asemenea, toate acele situații afectează și alte părți ale vieții de zi cu zi. Spre exemplu, poți avea parte de dificultăți la muncă, să devii mai puțin fericit și să ai de suferit în relații.
Dacă te simți exclus sau consideri că nu te ridici la nivelul așteptărilor societății, ești în riscul de a te simți singur sau chiar depresiv. Când vezi că prietenii tăi își petrec timpul cu diferite activități, sentimentele de izolare și inadecvare devin mai mari. Acest lucru se întâmplă mai ales dacă ești de părere că viața ta personală nu este la fel de activă.
Sindromul FOMO conduce la comparații cu cei din jurul tău. Impactul asupra mulțumirii față de propria persoană este semnificativ. Când vezi reușitele celorlalți, locurile unde ei călătoresc sau evenimentele la care participă, nu te simți împlinit sau apreciat. Această paralelă pe care o faci des scade puternic încrederea în tine.
În momentul în care simți că pierzi o oportunitate, poți intra în postura de a lua hotărâri rapide, fără a analiza mai întâi situația. De pildă, vei participa la mai multe activități sociale decât e cazul, vei cheltui bani într-un mod ineficient și îți vei găsi preocupări care nu sunt pe placul tău. Prin urmare, efectele cum ar fi regretele sau epuizarea îți vor afecta sănătatea mintală.
Frica de a rata ceva esențial te împiedică să-ți realizezi task-urile zilnice. Accesarea frecventă a rețelelor sociale pentru a rămâne la curent cu ceea ce fac alți utilizatori te distrage de la muncă, studiu sau alte sarcini importante. În consecință, randamentul scade și vei deveni mai stresat când vezi că nu mai obții aceleași rezultate la școală sau serviciu.
Conform cercetărilor, sindromul FOMO duce la un somn neodihnitor, iar nivelul de stres crește. Practic, lumina puternică a ecranului și fenomenul Fear of Missing Out au o legătură strânsă. Nivelul de cortizol, un hormon ce reglează stresul, metabolismul și sistemul imunitar, va fi prea ridicat. E posibil să rămâi treaz până la o oră târzie și să-ți alimentezi tensiunea cu veștile pe care le primești prin intermediul social media.
Starea de neliniște constantă în care te afli nu-ți afectează doar sănătatea mintală, ci și cea fizică. Te poți confrunta cu diverse simptome care îți influențează viața de zi cu zi. Printre ele sunt: dureri de cap, dureri de corp, palpitații la inimă și probleme cu stomacul.
Când simți că rețelele sociale încep să te influențeze negativ, e recomandat să reduci timpul petrecut pe ele sau să eviți să le mai folosești cel puțin pentru o perioadă. Astfel, ai șansa să te conectezi mai profund atât cu tine însuți, cât și cu cei din jurul tău. Te vei concentra mai mult asupra propriei vieți fără să te mai compari cu ceilalți și fără să te mai lași afectat de griji.
Prin meditație, îți concentrezi atenția și îți relaxezi mintea. Așadar, capeți un sentiment de calm și de liniște interioară. Această tehnică îți permite să fii mai conștient de momentul prezent, să fii mai atent la ceea ce se întâmplă acum și să scapi mai ușor de stres și anxietate.
Dacă îți notezi constant gândurile într-un jurnal, ai șanse foarte mari să-ți îmbunătățești sănătatea mintală. Atunci când la finalul fiecărei zile îți concentrezi atenția asupra întâmplărilor prin care ai trecut, mai ales asupra celor pozitive, devii mai recunoscător și mulțumit față de tine. Pe lângă asta, jurnalul te poate ajuta să descoperi ușor ce anume îți provoacă starea de FOMO.
Interacțiunile față în față au multe beneficii pentru starea ta de bine. Resimți un sentiment de apartenență, iar singurătatea nu te mai afectează ca și până acum. De asemenea, practicând împreună diferite activități, îți poți descoperi un nou hobby pe care să-l practici în timpul liber și să-ți aducă satisfacții.
Dacă simți că FOMO are un impact negativ asupra vieții tale, psihoterapia poate fi soluția potrivită. Una din cele mai eficiente tehnici este terapia cognitiv-comportamentală. Ea îți permite să identifici motivul din spatele comportamentelor negative și să aplici soluții utile pentru gestionarea emoțiilor și a provocărilor. Ședințele alături de un expert îți îmbunătățesc bunăstarea considerabil.
Dacă simți că acest sindrom începe să te afecteze, nu ezita să ceri ajutor.
Specialiștii de la Clinica HOPE găsesc de fiecare dată soluții practice și adaptate pentru nevoile pacienților, potrivite pentru lupta cu FOMO.