
Unele afecțiuni sunt rare și greu de înțeles. Din acest motiv, apar comportamente periculoase și efecte care duc la înrăutățirea stării de bine. Sindromul Munchausen este una din acele tulburări ce are nevoie de o mai mare atenție.
Sindromul Munchausen sau Tulburarea Factică reprezintă o condiție psihologică în care o persoană pretinde că e bolnavă sau își provoacă anumite simptome. Contrar așteptărilor, cel afectat nu acționează așa pentru a primi anumite beneficii practice, cum ar fi zile de concediu. El se comportă astfel pentru ca cei din jur să aibă grijă de el.
Cel mai des simulate sunt bolile fizice, ceea ce înseamnă că pacientul își va induce dureri, febră sau greață ori va susține că se confruntă cu ele. Când vine vorba de tulburări de sănătate mintală, persoana se preface că suferă, de exemplu, de halucinații.
Acest sindrom este diagnosticat rar deoarece, de multe ori, nu se cere ajutor. Cel mai des afectate categorii sunt:
Semnele că cineva suferă de Munchausen sunt următoarele:
Apariția altor simptome după ce analizele ies negative;
Cunoștințe bogate despre multiple boli;
Istoric medical cu multiple teste, proceduri medicale și operații;
Investigații medicale cu rezultate neconcludente;
Prezență ridicată la departamentele de urgență de la spitale diferite;
Solicitarea de proceduri invazive sau operații;
Tratamente care nu aduc rezultate;
Vizite dese la mai mulți specialiști, chiar și în alte orașe.
Conform National Health Service England, sindromul Munchausen are trei posibile motive pentru care apare. Ele sunt următoarele:
1. Traume din copilărie: Neglijența din partea părinților, abandonul sau momentele neplăcute au o influență negativă asupra bunăstării psihice. Pacientul simulează sau își provoacă simptome pentru a se pedepsi sau ca ceilalți să aibă grijă de el. De asemenea, dacă un copil trece prin proceduri și tratamente medicale ample, apare riscul ca pe viitor să dezvolte Munchausen.
2. Tulburări de personalitate: Se crede că tulburările de personalitate cum ar fi cea antisocială, Borderline sau narcisistă, sunt factori care ar putea favoriza apariția sindromului.
3. Sentimente de dispreț: Nemulțumirea față de figurile de autoritate sau personalul din domeniul sănătății afectează puternic anumiți oameni.
Există diferite tulburări de sănătate mintală care sunt asociate cu sindromul Munchausen. Printre ele se află și:
Tulburarea de personalitate antisocială – Când o persoană dezinformează medicii, are un sentiment de putere, satisfacție și control;
Tulburarea de personalitate borderline – În acest caz, pacientul își controlează cu greu emoțiile și fluctuează adesea între opinii pozitive și negative despre ceilalți;
Tulburarea de personalitate narcisistă – Cel afectat oscilează între dorința de a fi special și frica de faptul că e lipsit de valoare.
E probabil ca persoana să aibă un simț instabil al propriei identități, dar și să se confrunte cu dificultăți când vine vorba de formarea noilor relații.
În lipsa intervenției specializate, sindromul Munchausen conduce la:
Consum abuziv de alcool sau alte substanțe;
Efecte secundare severe în urma tratamentelor prescrise;
Pierderea de organe sau membre în urma operațiilor;
Probleme de sănătate declanșate de infecții sau operații;
Relații defectuoase cu oamenii din jur;
Risc ridicat de vătămări sau deces.

Specialiștilor în sănătate mintală le e greu să diagnosticheze această condiție. Trebuie să existe dovezi clare că un om își exagerează sau creează simptomele. Astfel, sunt aplicate mai multe teste și proceduri. Procesul de diagnosticare e multidisciplinar și implică experți din mai multe nișe.
Nu există un test specific pentru sindromul Munchausen. Pentru excluderea altor boli pot fi sugerate analize de sânge, de urină sau teste imagistice (RMN ori computer tomograf). În unele situații, e susținută o evaluare din partea unui medic psihiatru sau psiholog. Evaluarea se va baza pe istoricul medical, testele de laborator și diferitele instrumente de testare psihologică.
Pentru un răspuns exact, se vor folosi criteriile din Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5). Conform documentului, sunt patru condiții care trebuie îndeplinite:
Falsificarea semnelor și simptomelor fizice sau psihologice, inducerea de leziuni sau boli;
Prezentarea către ceilalți ca fiind bolnav(ă), afectat(ă) sau rănit(ă);
Comportament înșelător care se întâmplă fără o recompensă externă;
O altă afecțiune de sănătate mintală nu explică bine comportamentul.
Sindromul Munchausen este o afecțiune rară și greu de recunoscut, dar care trebuie gestionată eficient.
Recunoașterea problemei este primul și cel mai important pas pentru un pacient. Recuperarea va fi una de succes și viața de zi cu zi va fi lipsită de pericole.
Clinica HOPE tratează orice tulburare psihică și e premiată internațional pentru cele mai bune practici.
La momentul actual, nu se cunoaște nicio modalitate de prevenție a sindromului. Totuși, începerea imediată a tratamentului aduce rezultate bune, ajutând pacientul să-și gestioneze simptomele.
Persoana afectată trebuie să apeleze la sprijinul unui expert atunci când observă simptome specifice. Această afecțiune poate să pună viața în pericol – în cazuri extreme, se poate ajunge la intervenții chirurgicale care nu sunt necesare.