Stima de sine scazuta

Stima de sine are si un context. Celor mai mulți dintre noi ni s-a întâmplat atât la școală, cât și acasă, să ni se spună că nu suntem  cuminți sau ascultători, că suntem leneși sau chiar proști. Pentru că eram copii și nu aveam un sistem de referință, am normalizat acest comportament al adulților din viața noastră. Astfel, fără să ne dăm seama, am internalizat acele insulte ca adevăruri despre noi.

Critica și abuzul în copilărie sunt printre cei mai importanți factori care cauzează o stimă de sine scăzută.

Unii ar fi tentați să creadă că nu e atât de grav să ai o stimă de sine scăzută într-o societate în care oamenii sunt din ce în ce mai obsedați și plini de ei înșiși. Realitatea este ca aceasta poate afecta serios calitatea vieții, fiind strâns legată de depresie.

Ce este stima de sine

Ce cauzează o stimă de sine scăzută?

Stima de sine este modul în care ne vedem pe noi înșine, cu tot cu calități și defecte.

Stima de sine oscilează în mod natural de-a lungul vieții. Cercetătorii au observat că aceasta tinde să aibă un traiect asemănător la persoanele din diferite țări și de diferite etnii de pe tot globul:

  • Crește în timpul tranziției de la copilăria timpurie la copilăria târzie, respectiv de la 4 la 11 ani,
  • Rămâne constantă în timpul adolescenței,
  • Crește abrupt la tinerii adulți,
  • Continuă să crească până la vârsta mijlocie, cu un vârf între 60 și 70 de ani,
  • Scade brusc la bătrânețe, după 80 de ani.

Pentru unele persoane, stima de sine nu urmează însă acest traiect, fiind mai scăzută decât pentru restul populației. Cu toții cunoaștem persoane cu o stimă de sine scăzută sau poate ne numărăm printre ele, chiar dacă nu ne-am etichetat astfel.

fara stima de sine

Iată cum poți recunoaște stima de sine scăzută la tine sau la alții:

  • ai o părere proastă despre tine și ești extrem de critic cu tine însuți;
  • folosești termeni peiorative pentru a te descrie, precum „prost”, „urât”, „ratat”;
  • nimic din ce faci nu e suficient de bun;
  • consideri că norocul este principalul factor în succesele tale și nu te bucuri de ele;
  • nu pui preț pe opiniile sau ideile pe care le ai,
  • ai dificultăți în a le exprima pentru că nu ai încredere în tine;
  • te concentrezi pe defectele și slăbiciunile tale, în loc de calități și puncte forte;
  • te compari constant cu ceilalți și crezi mereu că ești inferior;
  • nu știi să accepți complimente, laudă, feedback pozitiv și nu crezi persoanele care spun lucruri pozitive despre tine.

Stima de sine este conturată de gânduri, relațiile cu ceilalți și experiențele de viață.

Iată câțiva factori ce duc la o stimă de sine scăzută:

  • cel mai adesea stima de sine începe cu o copilărie nefericită. Este cauzată de părinți, profesori, rude, frați și surori sau prieteni care erau extrem de critici, chiar abuzivi;
  • rezultate școlare slabe care duc la o lipsă de încredere;
  • evenimente stresante de viață, precum moartea cuiva apropiat, despărțirea de partener, probleme financiare;
  • probleme medicale constante, precum durerea cronică, dizabilitatea;
  • afecțiuni psihice, precum anxietatea sau depresia.

Stima de sine scăzută și depresia

Faptul că există o legătură puternică între depresie și stima de sine scăzută este incontestabil.

Acest lucru este sprijinit de nenumărate studii de-a lungul ultimelor decenii. Persoanele cu o stimă de sine scăzută au un risc crescut de a se simți triști, singuri și dezamăgiți. Acelasi risc este și de a suferi de depresie clinică sau forme mai ușoare de depresie. Stima de sine scăzută este unul dintre simptomele depresiei și factorii implicați în etiologia acesteia.

Însă ce cauzează această legătură și ce impact are stima de sine scăzută asupra sănătății psihice globale sunt întrebări la care abia acum găsim răspunsuri.

Există două modele care încearcă să explice această corelație:

Modelul vulnerabilității – o stimă de sine scăzută cauzează o reziliență emoțională diminuată, ceea ce ne face mai vulnerabili în fața depresiei.

Modelul cicatricii – depresia are un impact negativ asupra modului în care ne raportăm la noi înșine, ducând la o stimă de sine scăzută.

Studiile recente tind să o susțină pe prima.

De exemplu: Un studiu din 2014 a descoperit că adolescenții cu vârste între 12 și 16 ani, care aveau o stimă de sine globală (cum se văd în general) scăzută, au șanse mai mari să sufere de depresie două decenii mai târziu, la 35 de ani. Mai mult, adolescenții a căror stimă de sine a fost inițial ridicată, dar a scăzut pe parcursul celor 4 ani de măsurători, între 12 și 16 ani, erau de asemenea mai predispuși la depresie la vârsta de 35 de ani. Acest studiu a replicat rezultatele unui studiu din 2008, care a atins aceeași concluzie. Există alte studii care confirmă că indiferent de vârstă, sex sau cultură, stima de sine scăzută crește riscul de depresie.

În ceea ce privește efectele stimei de sine scăzute asupra altor aspecte ale vieții, situația nu e mai roz.

Un studiu din 2005 a descoperit o legătură puternică între stima de sine scăzută și problemele de externalizare, precum agresivitate, comportament antisocial și delicvență. Această legătură a fost valabilă pentru diferite grupe de vârstă și naționalități. Stima de sine scăzută poate fi chiar un indicator pentru potențiala agresivitate. De exemplu: copiii de 11 ani cu o stimă de sine scăzută au tendința de a deveni mai agresivi până la vârsta de 13 ani.

Un alt studiu, din 2001 a descoperit o corelație pozitivă între performanța și satisfacția la locul de muncă și stima de sine crescută. Acest lucru determina că și reciproca este valabilă. Respectiv că angajații cu stimă de sine scăzută au o performanță redusă și sunt mai nemulțumiți de job decât colegii cu o stimă de sine sănătoasă.
Nu în ultimul rând, o stimă de sine scăzută duce la probleme de cuplu. Aceste persoane au dificultăți semnificative în acceptarea complimentelor partenerului, în a avea încredere în celălalt și a se deschide în fața lui.

stima de sine

Cum pot să-mi îmbunătățesc stima de sine?

1. Identifică credințele negative pe care le ai despre tine și contrazice-le.

Demonstrează că nu sunt adevărate. De exemplu: dacă îți spui că ești „prea prost” pentru a aplica pentru o nouă slujbă, scrie această afirmație pe o hârtie și încearcă să-ți amintești când au apărut prima dată aceste gânduri. În continuare, contrazice aceste credințe, scriind, spre exemplu: „Vorbesc foarte bine o limbă străină” sau „Am o slujbă de x ani și nu am fost niciodată dat afară”. Scrie și alte lucruri pozitive despre tine, precum „Sunt un foarte bun ascultător” sau „Ceilalți au încredere în mine”. Scrie in continuare lucruri pozitive pe care alți oameni le spun despre tine. Încearcă să ai cel puțin 5 lucruri pe listă și fă asta în mod regulat. Pune lista undeva la îndemână și fă din asta un ritual.

2. Construiește relații sănătoase și pozitive

Dacă observi că anumite persoane tind să te facă să te simți neîncrezător, să fie critici sau chiar să arunce insulte, încearcă să petreci mai puțin timp cu ei. Incearca sa le spui cum te simți în legătură cu lucrurile pe care le fac și spun. E posibil ca aceste persoane să repete un comportament familiar din copilărie sau adolescență. Acest lucru este posibil sa te atraga la ei. Tindem mereu să căutăm ceea ce cunoaștem.

3. Învață să spui NU!

Persoanele cu stimă de sine scăzută adesea simt că trebuie să spună da și să le facă favoruri celor din jur. Chiar atunci când nu vor. Riscul este de a deveni furios, plin de resentimente, copleșit și deprimat. Dacă relația este una sinceră de familie, prietenie, sau de natură romantică, atunci refuzul tău nu ar trebui să fie dăunător.

4. Provoacă-te.

Cu toții suntem puțin intimidați și speriați când ne confruntăm cu o nouă provocare. Asta nu înseamnă că ar trebui să renunțăm. Încearcă să treci peste frică și să-ți depășești limitele. Asta cu siguranță o să-ți îmbunătățească stima de sine și e posibil să descoperi lucruri noi despre tine.

5. Fii bun cu tine.

Atunci când vocea din mintea ta e critică și crudă, încearcă să te oprești și să o înlocuiești cu una plină de compasiune și bunătate. Încearcă să te gândești cum ai vorbi cu un prieten aflat într-o situație similară. Cel mai probabil ești mult mai înțelegător și empatic când vine vorba de o altă persoană, decât cu tine.

Cateodata nu este simplu sa imbunatatesti acest lucru la tine. Deja poate dura de prea multa vreme. Poti sa treci mult mai usor si mai rapid prin acest proces cu ajutorul unui specialist.

Programeaza-te
PROGRAMEAZA-TE