Studiile prezentate mai jos ne arata cu exactitate ce descoperi au fost facute in aceasta privinta.
Subiectele pe baza carora au fost realizate studiile au fost:
Antecedentele familiale de depresie cresc riscul ca si urmasii sa sufere de aceasta tulburare. Un studiu realizat de Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), a evaluat 11.200 de copii (varsta medie 9,9 ani). Acesta a examinat asocierea antecedentelor familiale multigenerationale de depresie si tulburari depresive de-a lungul vietii la copii. Parintii participantilor au oferit detalii despre istoricul depresiei la rudele de gradul 2 și de gradul 1.
Prevalenta ponderata a tulburarii depresive si a comportamentului suicidar a fost:
In concluzie, prezenta depresiei in decursul mai multor generatii face ca si generatiile viitoare sa fie mai predispuse sa aiba aceasta tulburare.
Constatarile din urma studiului reafirma, de asemenea, importanta obtinerii unui istoric familial atunci cand se evalueaza copiii. Aceste informatii pot sa fie utile si benefice pentru a identifica din timp posibile persoane predispuse la dezvoltarea acestor tulburari. Cunoscand potentialele probleme ce pot aparea la urmatoarele generatii, tragem concluzia ca investitia in sanatatea mintala este importanta si trebuie realizata pe termen lung.
Great Smokey Mountains Study, un studiu longitudinal reprezentativ pe copiii din 11 județe rurale din Carolina de Nord, a analizat consecintele negative ale depresiei la tineri. Studiile longitudinale pot oferi perspective care ajuta la planificarea politicilor oferind informatii despre legaturile dintre functionarea timpurie a sanatatii mintale si sanatatea ulterioara. Studiul a inclus 1420 de participanti si a urmarit 3 etape diferite din viata participantilor: de la 9, 11 si 13 ani. Acesta a avut la baza evaluari lunare efectuate pana la varsta de 16 ani si reperarea evaluarilor la varstele 19, 21, 25 si 30 de ani. Evaluarea psihiatrica a copiilor si adolescentilor a fost utilizata pentru a obtine informatii cu privire la starea depresiei in copilarie.
De asemenea au fost luati in calcul si alti factori precum:
Pana la varsta de 16 ani, 7,7% dintre participanti au indeplinit criteriile complete pentru o tulburare depresiva. Depresia la copii sau adolescenti a fost asociata cu alte tulburari psihice. In aceasta categorie sunt incluse tulburarile de anxietate, deficit de atentie/hiperactivitate, tulburarea de conduita opozitionala etc.
Cercetatorii au descoperit ca depresia la copii sau adolescenti a fost asociata cu rate mai mari de anxietate si depresie la adulti, precum si cu rezultate functionale mai proaste (adica, sanatatea generala, comportamentul riscant si functionarea sociala slaba).
Depresia la debutul adolescentei a fost asociata cu rezultate diferite pentru adulti decat depresia la debutul copilariei.
(!) Important: Tinerii cu depresie din copilarie/adolescenta care au primit servicii de specialitate de sanatate mintala au avut un risc mai scazut de a dezvolta o tulburare psihica in perioada adulta.
Conform Child & Adolescent Psychiatry column, pandemia de COVID-19 a adus o gama de factori care au afectat negativ sanatatea mintala a tinerilor. Incertitudinea, izolarea sociala si nelinistea parinteasca sunt factori care au perturbat vietile tinerilor ducand la rate mult mai mari ale depresiei si a altor tulburari psihice.
Reteaua de ingrijire de la Spitalul de Copii din Philadelphia a venit cu o solutie inventiva pentru a detecta mai usor persoanele care prezinta simptome de depresie si care au un risc mare de suicid. Un test de screening a fost efectuat ca masura preventiva pentru a detecta potentiale probleme legate de sanatate. Scopul screening-ului a fost de a ajuta la reducerea riscului de imbolnavire sau depistarea unei afectiuni din timp. Testele de screening despre depresie si riscul de suicid au fost oferite in timpul vizitelor de ingrijire ale adolescentilor cu varstele cuprinse intre 12 si 21 de ani. Perioadele comparate au fost iunie-decembrie 2019 si iunie-decembrie 2020.
Astfel, s-a constatat ca perioada pandemiei a agravat procentele de crestere a depresiei.
A existat o creștere a procentului de adolescenti cu screening pozitiv pentru depresie moderata pana la severa. Vorbim despre 5,0% in perioada prepandemica si 6,2% in perioada pandemiei. De asemenea, a existat o crestere a testelor pozitive de risc de suicid de la 6,1% la 7,1%, care a fost mai mare in randul adolescentilor de sex feminin decat al barbatilor.
Rezultatele obtinute intaresc ideea cum ca un test de screening este foarte important mai ales in aceasta perioada vulnerabila.
Derularea continua a acestor studii chiar si in perioadele aglomerate ne poate aduce informatii noi privind diferitele tulburari psihice si evolutia lor. Astfel de situatii de criza pot aparea oricand, insa pe baza informatiilor deja invatate de-a lungul timpului si a celor acumulate recent, putem contribui la imbunatirea sistemul actual.
Problemele psihice ale adolescentilor
Anxietatea copiilor in pandemie – Ce putem face?
Medic Primar Psihiatru
Psihoterapeut cu peste 15 ani de experienta (peste 10.000 de ore de lucru cu clientii), cu formare in Analiza Tranzactionala
Experienta si interes profesional in psihoterapia persoanelor care sufera de tulburare bipolara si tulburare de personalitate borderline
Fondator al Retelei de Clinici Private Hope
Presedinte al Asociatiei de Terapie Dialectic-Comportamentala
Trainer DBT