Pandemia de coronavirus a schimbat complet felul în care muncim. Tranziția spre lucratul remote sau de acasă a început în urmă cu câțiva ani. Statisticile din SUA indicând că în 2016, 1/5 dintre angajați lucrau cel puțin parțial de acasă. Însă odată cu restricțiile impuse ca urmare a crizei covid, această tranziție a fost accelerată în mod artificial. Ne-a luat pe cei mai mulți complet pe nepregătite. Dar cum ne afecteaza muncitul de acasa?
Ceea ce reprezenta un vis frumos și un plan de viitor a ajuns să se transforme într-un real coșmar. Muncitul de acasă se dovedește a fi un exercițiu complicat de echilibristică între viața personală și profesională. Unde mai punem ca suntem într-o perioadă care este oricum stresantă din toate punctele de vedere.
În cele ce urmează, vom vedea care este impactul muncitului de acasă, și ce putedem face pentru a ne proteja de efectele negative ale acestuia.
Milenialii au o rată mai mică de căsătorie, de a-și crea o familie și de a avea copii față de generația anterioară. De asemenea, aceștia au un nivel educațional mai înalt și tind să-și prioritizeze cariera în detrimentul vieții personale. Pentru multe dintre aceste persoane, locul de muncă reprezintă principala sursă de interacțiune umană. Relaționarea zilnică cu colegii constituie o sursă importantă de bunăstare și creează senzația de apartenență la comunitate. Multe persoane urăsc weekendul. Asta pentru că se întâmplă ca încheierea programului de lucru să fie sfârșitul contactului cu alți oameni. Odată cu mutarea muncii acasă, multe persoane pierd această sursă de interacțiune umană și sunt condamnate la singurătate și izolare.
Un studiu a descoperit că dintre persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă, 1/5 raportează că se simt singure. Iar acest lucru se întâmplă în afara condițiilor extraordinare din pandemie. Anume: când restaurantele și alte locuri de socializare sunt închise sau cu program redus, interacțiunea cu oamenii e limitată și descurajată. Călătoriile pentru a vizita familia și prietenii care locuiesc departe, sunt periculoase și uneori chiar imposibile.
Izolarea și singurătatea sunt extrem de toxice pentru sănătatea noastră. Cercetările arată că singurătatea poate fi de 2 ori mai nocivă pentru sănătatea psihică si fizică decât obezitatea. Sentimentul că suntem izolați social reprezintă o sursă importantă de stres. Duce la secreția hormonului stresului, cortizol, dar și la probleme de somn și la un nivel crescut de inflamație în tot corpul.
Neurocercetătorul John Cacioppo a scris cartea despre singurătate, intitulată „Loneliness”. El descrie experiența de a te simți singur ca pe o lipsă socială percepută, o experiență subiectivă, mai degrabă decât una obiectivă. Sugereaza că nu este vorba doar de izolarea fizică, ci și de izolarea emoțională care contribuie la senzația singurătății. Însă cu siguranță distanțarea fizică din pandemie a facilitat o distanțare emoțională, care ne face să ne simțim izolați.
Nu este un diagnostic recunoscut de către Manualul de Diagnostic și Statistică al afecțiunilor psihice. DSM constituie principalul instrument de diagnostic al medicilor psihiatri. Cu toate aste burnout-ul face ravagii în societatea noastră osbedată de productivitate și statut.
Burnout-ul a fost definit ca o combinație de simptome precum:
Conform unui studiu american din 2019, 82% dintre angajații care lucrau de acasă în domeniul tehnologiei simțeau că suferă de burnout. 50% dintre aceștia declarau că lucrează mai mult de acasă decât o făceau la birou. Aproape 50% simțeau presiunea de a contribui mai mult decât colegii care sunt la birou.
În alt chestionar, 22% dintre respondenți spuneau că cea mai mare provocare în muncitul de acasă constă în deconectarea de la muncă. În asta constă și pericolul care îi pândește pe mulți dintre cei care și-au schimbat peste noapte mediul de lucru, fără niciun fel de pregătire prealabilă. Blurarea graniței dintre timp liber și timp la lucru, sau dintre birou și casă, ne poate face să nu ne deconectăm niciodată. Ajungem să răspundem la mail-uri chiar dacă programul s-a încheiat de mult. Ne gândim la lista de lucruri pe care trebuie să le facem mâine în timp ce ne uităm la un serial, și se presupune că ne relaxăm.
Un astfel de stil de viață nu este unul sustenabil.
Avem nevoie de timp liber pentru a ne odihni și reface resursele. Mai devreme sau mai târziu, efectele negative ale suprasolicitării se vor face simțite sub forma burnout-ului sau a altor afecțiuni fizice și/sau psihice. Desigur, faptul că nu trebuie să mai pierdem zeci de minute pe drum spre serviciu sau să ne îmbrăcăm și aranjăm la patru ace în fiecare dimineață constituie un avantaj al acestei situații. Asta nu înseamnă că trebuie să investim tot acel timp extra în muncă. Programul este același, și pentru binele nostru, dar și al companiei, trebuie să-l respectăm cu strictețe.
În ziua de azi, avem tendința de a ne identifica cu ceea ce facem mult mai mult decât părinții sau bunicii noștri. Ei vedeau munca pur și simplu ca pe o sursă de venit. Profesiile ne oferă un simț de identitate, scop în viață și un motiv să ne ridicăm dimineața din pat. Pandemia a venit ca un cutremur în viața noastră profesională. A disturbat rutinele cu care eram obișnuiți și stilul de lucru care ne făcea fericiți. Ziua noastră de lucru nu mai începe cu o cafea cu colegii; săptămâna nu se mai încheie la bar sau la restaurant, celebrând succesele din timpul săptămânii. Aceste schimbări duc la erodarea simțului de comunitate pe care ni-l construim la lucru. Colegii de muncă sunt pentru mulți ca o a doua familie. Toate aceste schimbări pot fi resimțite ca niște pierderi extrem de importante, care generează procesul de doliu.
Deși tindem să asociem doliul cu moartea cuiva, acesta este reacția psihologică și fizică intensă, determinată de o pierdere importantă. Pierderea este subiectivă. Pentru multe persoane, aceste schimbări radicale în viața profesională pot fi suficiente pentru a declanșa procesul de doliu. Doliul este o experiență universal umană, normală. Dacă acesta se prelungește, se poate transforma în depresie.
Întrucât viețile noastre nu se vor întoarce la normal prea curând, mulți dintre noi suntem la risc pentru a dezvolta depresie.
Depresia sau sindromul depresiv major, este o afecțiune psihică caracterizată de o senzație persistentă de tristețe, deznădejde, lipsa interesului în lucrurile care ne fac plăcere, tulburări de somn (insomnie sau somn excesiv) și de apetit (mâncat excesiv, sau insuficient, care determină oscilații în greutate), prezente pe o perioadă de minim 2 săptămâni. În cazul în care crezi că ai putea suferi de depresie, apelează la ajutorul unui psihiatru. Poti primii un diagnostic, precum și tratamentul și sprijinul de care ai nevoie pentru a te simți mai bine.
1. Amenajează un spațiu dedicat special job-ului
Poate părea imposibil să amenajezi un birou într-o casă mică și aglomerată, mai ales că românii au cele mai mici locuințe din UE. Însă o sursă importantă de stres a muncitului de acasă o reprezintă nenumăratele distracții. Confundarea spațiului personal cu cel profesional, care se întrepătrund și nu-ți mai lasă loc de relaxare și deconectare, este o alta. Încearcă să fii creativă. Un hol încăpător sau un balcon pot fi mai ofertante decât te-ai aștepta, cu mobila potrivită.
Autonomia și independența care vin la pachet cu muncitul de acasă erau probabil cele mai râvnite aspecte ale acestui stil de muncă. Asta înainte să ne dăm seama că sunt de fapt o povară. Dacă putem să ne facem programul oricum vrem, ajungem adesea să procrastinăm ore întregi. Asta mai ales dacă suntem acasă, avem acces la Netflix, și nu există niciun superior care să ne tragă la răspundere. Asta duce la stres, scăderea productivității și muncă dezorganizată.
Așadar, doar pentru că ești acasă, nu înseamnă că ar trebui să renunți la rutinele care te ajutau să fii eficient. Asigură-te că ai un program normal, de 8 ore de lucru, cu pauze scurte, de 5 minute, și una de 30 de minute – o oră pentru prânz. Poți încerca chiar metoda Pomodoro, dacă vrei să fii mai organizat si eficient. Chiar si să nu trebuiască să iei tu decizii legate de durata sau momentul pauzelor.
Delimitarea fizică dintre muncă și viața privată nu mai este la fel de clară atunci când lucrezi de acasă. Este astfel important ca măcar să separi timpul liber de timpul la lucru. Hiperconectivitatea care vine la pachet cu tehnologia de care dispunem are avantaje. Asta mai ales în pandemie, când putem fi aproape de cei dragi, chiar și la distanță. Însă un dezavantaj major constă în faptul că suntem conectați la muncă permanent; prin nenumăratele email-uri pe care primim, și la care de multe ori nu ne putem abține să răspundem în afara programului. Deconectarea de la muncă este esențială pentru sănătatea mintală. Aceasta presupune și o deconectare digitală. Asigură-te că oprești notificațiile de la mail-ul de serviciu când nu muncești. Nu lasa programul de 8 ore să devină unul de 16.
Lucratul de acasă implică un anumit nivel de relaxare care e imposibil de atins la birou. Uneori însă, prea multă relaxare poate să fie detrimentul echilibrului tău psihic. Chiar dacă întâlnirile pe zoom sunt cu camera oprită și ai impresia că nu are niciun sens să te schimbi atunci când te trezești, pijamalele ar trebui să fie rezervate dormitorului tău și timpului de relaxare. Dușul de dimineață, aranjatul și îmbrăcatul în haine prezentabile fac parte din rutina zilnică de igienă și auto-îngrijire. Pandemia ne-a răpit deja atât de multe dintre ritualurile și rutinele care ne ofereau structură. Este important să le menținem pe cele pe care putem și chiar să cultivăm unele noi.
Dacă înainte să experimentăm muncitul de acasă ne gândeam că e ca o vacanță plătită, cei mai mulți dintre noi ne-am dat probabil seama că nu e deloc așa. Doar pentru că ești acasă nu înseamnă că nu mai ai nevoie de zile libere. Programul tău de lucru este același, așa că ia deciziile legate de timpul liber așa cum ai face-o și în mod normal. Nu te teme că îți irosești zilele de concediu acum, când nu ai prea multe opțiuni de călătorit în siguranță. Dacă nu-ți oferi suficient timp liber și de relaxare, șansele să ajungi în burnout cresc. Recuperarea o să dureze mult mai mult decât prevenția.
Doar pentru că ești acasă și poți lucra din pat când ai o criză de durere lombară, nu înseamnă că trebuie să te forțezi. Ai același drept ca atunci când mergeai la birou să apelezi la zilele de concediu medical când ai nevoie. Nu-ți împinge limitele, pentru că riști să-ți agravezi problemele de sănătate și să-ți disturbi echilibrul psihic.
Medic Primar Psihiatru
Psihoterapeut cu peste 15 ani de experienta (peste 10.000 de ore de lucru cu clientii), cu formare in Analiza Tranzactionala
Experienta si interes profesional in psihoterapia persoanelor care sufera de tulburare bipolara si tulburare de personalitate borderline
Fondator al Retelei de Clinici Private Hope
Presedinte al Asociatiei de Terapie Dialectic-Comportamentala
Trainer DBT