Anxietatea inalt functionala: ce inseamna si cum se gestioneaza?

Anxietatea inalt functionala: ce inseamna si cum se gestioneaza?

Mulți dintre noi avem stări neplăcute într-o situație stresantă. Însă uneori, ele ne urmăresc tot timpul, chiar dacă atmosfera din jur nu e una tensionată.

Deși primul instinct ar fi să ne retragem, uneori vrem să facem tot posibilul pentru a scăpa de frică și a ține ascuns ce simțim. Dacă și tu te regăsești în această descriere, e posibil să te confrunți cu anxietatea înalt funcțională.

Anxietatea înalt funcțională este o parte a tulburării de anxietate generalizată. Nu este recunoscută în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale ca fiind o afecțiune separată.

În cazul ei, reușești să te descurci bine în activitățile de zi cu zi. De exemplu, poți să ai succes în carieră sau la școală. Totuși, ce o face dificil de suportat e faptul că-ți provoacă stres, că-ți pui la îndoială abilitățile și că ai teama constantă că ,,nu ești suficient de bun”.

Pentru ceilalți, ar putea părea că ai o viață normală, lipsită de griji. Nu dai de înțeles că suferi. În schimb, totul are legătură cu starea ta din interior, pe care nu o afișezi. Îngrijorarea, frica și stresul puternic te afectează mult.

Când vine vorba de anxietate înalt funcțională, experimentezi mai multe din următoarele semne:

Analizezi prea mult o situație;

Ți-e dificil să te relaxezi;

Vrei să fii ocupat mereu;

Ești iritat și frustrat;

Simți îngrijorare, teamă și neliniște în exces;

Îți dorești să iasă totul perfect;

Ai probleme cu somnul și digestia;

Te confrunți cu ritm cardiac și respirator crescut;

Îți apar schimbări ale apetitului;

Ți-e frică de eșec sau să fii judecat.

Anxietatea înalt funcțională își pune amprenta asupra mai multor părți ale vieții.

Când vine vorba de locul de muncă, poți să rămâi deseori peste program. Tinzi să-ți atribui task-uri suplimentare și să faci tot posibilul să iasă ,,perfect”. De asemenea, obișnuiești să te ghidezi după așteptările nerealiste ale societății și să pui presiune asupra ta pentru a le îndeplini. În timp, acest comportament duce la burnout.

Chiar dacă primul instinct e să te gândești la job, adevărul e că și viața ta privată are de suferit. Pentru că-ți petreci atât de mult timp încercând să faci totul ,,ca la carte”, relațiile cu cei dragi se degradează. Orice critici, inclusiv cele constructive, te supără și reacționezi defensiv la adresa lor. De altfel, începi să ignori nevoile de bază: activitatea fizică, alimentația echilibrată și somnul odihnitor. Prin urmare, problemele de sănătate nu vor întârzia să apară.

Cauzele acestei forme de anxietate sunt complexe. Ea apare dintr-o combinație de factori biologici și de mediu:

1. Cazuri de anxietate în familie: Dacă ai rude apropiate care au fost diagnosticate cu anxietate, riști la rândul tău să te confrunți cu probleme similare.

2. Mediul competitiv: Atunci când ceilalți au avut ori au așteptări prea mari de la tine și ești expus la competiție, starea ta de bine are de suferit.

3. Experiențe negative în copilărie: Critica excesivă din partea familiei sau profesorilor, lipsa afecțiunii sau traumele te afectează profund pe termen lung.

4. Personalitatea: Dacă ești perfecționist și ai o nevoie mare de validare, ești mai predispus în a dezvolta stări de anxietate.

Studiile din domeniu au descoperit o posibilă relație între anxietatea înalt funcțională și depresie. Altfel spus, aproximativ 60% din oamenii care au anxietate se confruntă și cu simptome depresive. În același timp, în absența intervenției și a tratamentului potrivit, riscul de apariție al depresiei crește semnificativ.

Din păcate, puține persoane cu acest tip de anxietate caută ajutorul necesar. S-a stabilit că, în general, cei afectați apelează la sprijin numai când le e foarte greu să facă față simptomelor. În general, cei cu anxietate înalt funcțională se descurcă foarte bine în numeroase activități. Anumite simptome, cum ar fi perfecționismul dus la extrem, sunt văzute ca fiind trăsături pozitive care contribuie la dezvoltarea personală și la succes.

Terapia cognitiv-comportamentală e una din cele mai eficiente opțiuni de tratament pentru anxietatea înalt funcțională. Specialistul în sănătate mintală te îndrumă să-ți identifici stările negative și să ți le reformulezi. De exemplu, în loc să spui ,,Voi greși”, poți învăța să zici ,,Sunt sigur că lucrurile nu vor merge rău și chiar dacă se va întâmpla asta, voi găsi o modalitate de a mă descurca”.

Activarea comportamentală e o altă tehnică folosită în terapie. Aceasta îți arată cum acțiunile tale își pun amprenta asupra stării de spirit. Astfel, realizezi cum te comporți atunci când te simți deprimat sau anxios și începi să te implici în activități plăcute, care te ajută să te simți mai bine. Astfel, stresul e redus, iar starea de spirit, îmbunătățită.

Ai putea crede că trebuie să te ocupi singur de problemele tale. Asta se întâmplă pentru că ți-e frică de critici și de rezultate negative.

În realitate, intrarea într-un grup de suport contribuie la ameliorarea tuturor simptomelor. Terapia de grup e binevenită într-o asemenea situație. Un mediu format din persoane care trec prina aceleași experiențe și se sprijină reciproc asigură o mai bună calitate a vieții.

Chiar dacă reușești să-ți realizezi activitățile zilnice, anxietatea înalt funcțională este o problemă pe care trebuie s-o iei în serios.

Dacă simți că sănătatea ta mintală are de suferit, intervenția rapidă este cheia.