Pandemia de anxietate si depresie

Sanatatea psihica era o problema severa si inainte de pandemia de COVID-19. Insa declansarea acesteia a insemnat o trauma majora pentru intreaga populatie. Dr. Gabriella Bondoc a explicat intr-un interviu acordat revistei Fashion ce a condus la creșterea simptomelor anxioase si depresive, punctand totodata si aspectele positive resimtite in aceasta perioada. Afla cum au evoluat anxietatea si depresia in perioada pandemiei si ce efecte au avut asupra noastra.

Anxietatea si depresia de pandemie

Evenimentele sociale ample nasc, prin natura lor, reactii de ingrijorare si depresie la nivel social, cu efecte indelungate. Putini stiu ca la mai bine de 14 ani de la atacul din 11 septembrie, 15 din adultii din New York aveau inca depresie ca urmare a acelor evenimente.

Izolarea si distantarea sociala aparute ca raspuns la pandemia de COVID-19 au fost un alt factor perturbator masiv pentru starea psihica a populatiei. Cercetatorii au fost constienti de ani de zile de efectele adverse ale izolarii sociale asupra sanatatii mintale; frica bolilor fizice si riscul de moarte in general.

Dar COVID-19 a declansat cea mai mare izolare fortata din istoria umanitatii. Declansarea pandemiei a devenit ce mai grea incercare la nivel mondial privind sanatatea, raspandind frica, ingrijorare si incertitudine. Amploarea ei fara precedent va afecta parcursul  intregii noastre vieti.

Previziunile Organizatiei Mondiale a Sanatatii au fost sumbre inca de la inceput. In Romania, este de asteptat ca aproximativ 1,3 milioane de persoane ce nu s-au confruntat cu problemele de sanatate emotionala sa necesite tratament pentru anxietate moderata pana la severa.

De asemenea, anxietatea si depresia pot aparea la aprozimativ 1,5 milioane de copii. Cauzele pot fi decesul ori spitalizarea unor membrii ai familiei sau chiar carantina si izolarea sociala.

Principalele probleme psihice aparute ca urmare a efectelor sociale ale pandemiei:

• anxietatea si depresia;
• insomnia;
• sindromul de stress posttraumatic;
• tulburari ale uzului de substante;
• sindromul de epuizare;
• sindromul suicidal.

Daca ponderea simptomelor anxioase si depresive era de 10-11% in perioada anterioara pandemiei, procentul dupa declansarea pandemiei s-a dublat sau chiar a crescut de patru ori pana in februarie 2021.

Victimele sigure ale anxietatii si depresiei

Anxietatea si depresia pot afecta cel mai adesea femeile, in special mamele cu copii mici. Acestora se mai adauga persoanele tinere sub 24 de ani si persoanele cu tulburari fizice sau psihice anterioare.

Copiii au fost profund afectati de pandemie prin carantina, intreruperea scolilor, a activitatiilor fizice in aer liber si afectarea rutinelor zilnice. Pe langa aspectele positive ale contactului  mai indelungat cu parintii, multi au inceput sa manifeste:

• nerabdare;
• iritabilitate;
• depresie;
• anxietate.

Personalul medical este si el afectat, depasind media populatiei la nivelul de anxietate si stres. In plus, lucratorii esentiali sunt mai predispusi sa raporteze simptome de anxietate sau tulburari depresive; incepand sau crescand consumul de substante (alcool, droguri) si ganduri suicidare in timpul pandemiei.

Prea putini realizam, cred, ca avem o generatie intreaga de medici care stau peste un an la un nivel de stres si expunere la moarte si tragedii echivalente razboiului. Necesitatea de interventii privind constituirea de programe si tratamente adecvate vor devein obligatorii in urmatorii ani.

Impactul pandemiei la nivel global: anxietate si depresie

Debutul pandemiei a determinat o crestere accelerata a simptomelor anxioase si a ingrijorarii legate de COVID in toata lumea, peste jumatate (54%) din populatia adulta din Marea Britanie, dar si din alte tari s-a simtit anxioasa sau ingrijorata in decembrie 2020  din cauza pandemiei. Femeile, studentii cu norma intreaga, persoanele somere si cei  care au onstare de tulburare mintala preexistenta sunt grupuri de populatie  care pareau sa se simta si mai anxioase  sau ingrijorate, procentele depasind 60%.

Carantina, social media, ganditul peste trei ore pe zi la COVID, simptomele fizice si lipsa de informatii  au fost factori  asociati cu anxietatea, dar au ajuns sa afecteze pana la aproape jumatate dintre cei chestionati.

Printre factorii care au contribuit la simptome  depresive mai accentuate au fost statul in casa peste 20 de ore pe zi, studiile reduse, lipsa slujbei si preexinstenta unei boli fizice sau psihice. Depresia a fost foarte frecventa la batrani; in conditiile in care izolarea si pericolul crescut al infectiei cu COVID-19 au marit efectele asupra acestora.

In toate tarile care au urmarit aceste efecte, au fost observate cresteri ale simptomelor anxioase si depresive mult peste  nivelul celor din 2019, in conditiile in care deja era un trend  ascendant in ultmii ani.

In ianuarie 2021, 41% dintre adulti au raportat simptome de anxietate si/sau tulburari depresive. O pondere care a fost in mare parte stabila inca din primavera anului 2020.

Anxietatea si depresia de pandemie, factori declansatori

Singuratatea a fost un factor substantial in declansarea simptomelor depresive.Intr-un studiu pe 200.000 oameni din patru tari europene, cele mai inalte niveluri  de singuratate  au fost raportate de catre cei cu varsta sub 30 de ani, femei, precum si cei care raporteaza  o boala mintala diagnosticata anterior.

Ne-am confruntat cu o noua forma de pandemie, cea a tulburarilor psihice in legatura cu pandemia:

• tulburari de anxietate;
• atacuri de panica;
• ipohondrie;
• depresie.

  Medicii au fost si ei afectati cu sindroame de epuizare psihica care au necesitat tratament medicamentos si psihologic. Multi dintre pacientii stabilizati cu tulburare bipolara au avut recaderi in 2020 dupa ani de zile de bine. Si lista greutatilor continua…

Dar cele mai noi si grave manifestari sunt cele legate de aparitia de atrofii corticale si alte tulburari psihice la cei infectati cu COVID. Virusul Sars-Cov 2 produce efecte neurologice si psihiatrice directe sau intermediare  prin procesul inflamator sau tratamentul administrat. Din pacate, 22,5% dintre pacientii cu COVID-19 au avut un diagnostic neuropsihiatric concomitent,

 1 din 5 pacienti cu COVID  a avut sechele neurologice sau psihiatrice.

Principalele urmari sunt tulburarile de concentrare si de memorie si cele anxioase.

Cum sa depasim anxietatea si depresia din pandemie

Multe din aspectele vietii psihologice si sociale au fost profund modificate de pandemie si este necesar sa evidentiem si efectele positive:

• mai mult timp petrecut in familia restransa;
• descoperirea unor pasiuni mai spirituale;
• mai mult timp de introspectie;
• mai multa creativitate in petrecerea timpului liber;
• munca la domiciliu.

Perioadele grele sunt lectii importante si oportunitati de crestere emotionala, chiar si unele atat de grele ca perioada de pandemie.

Cum putem sa trecem cu bine peste aceasta fara simptome de anxietate sau depresie?

Rezilienta este o abilitate foarte importanta. Se refera la capacitatea unei persoane de a suporta stresul emotional fara sa abandoneze sarcini/obiective si fara a se imbolnavi psihic. Multi dintre noi nu avem foarte dezvoltata aceasta calitate, ne infuriem ca ni se intampla noua etc.

Poate ceea ce putem extrage din aceasta perioada este sa invatam sa acceptam ceea ce ni se intampla concentrandu-ne pe ceea ce putem modifica noi,. Este in puterea noastra de a schimba, pe a creste capacitatea de adaptare. Si cu siguranta multi am invatat sa apreciem cee ace aveam si avem.

CITESTE MAI DEPARTE:

Afectiuni psihice in timpul PANDEMIEI

1 an de pandemie

Cum depasim impactul emotional al pandemiei